Sorina Pintea are de executat o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, scăzută de la 4 ani și 9 luni. Judecătorul a pus în balanță șpăgile de 10.000 de euro și 120.000 de lei luate în calitate de manager al Spitalului Județean din Baia Mare cu aspecte pe care le-a găsit pozitive din mandatul acesteia de ministru al sănătății. În același timp, magistratul a luat în considerare boala autoimună de care suferă inculpata.
Sorina Pintea, șefa Ministerului Sănătății în cabinetul Viorica Dăncilă, a înţeles „să deturneze” funcţia şi atribuţiile manageriale prin pretinderea unui procent de 7% din valoarea unui contract de peste două milioane de lei, notează Tribunalul Cluj în motivarea hotărârii de condamnare în prima instanță, pronunțată pe 26 aprilie 2024.
O condamnare de 4 ani și 9 luni pentru Sorina Pintea ar fi însemnat 1.734 de zile de pușcărie, pe când pedeapsa pe care a obținut-o pe fond este de doar 1.277 de zile. Asta înseamnă că judecătorul a iertat-o pe fosta ministră a Sănătății de 26% din pedeapsă.
Libertatea a consultat motivarea hotărârii instanței de fond pentru a vedea care au fost argumentele judecătorului pentru pedeapsa orientată spre minimum prevăzut de lege, deși nu există niciun dubiu că Sorina Pintea a luat șpaga.
Sorina Pintea a fost trimisă în judecată pentru luare de mită, după ce a fost prinsă în flagrant, în februarie 2020, în timp ce ieșea din biroul ei cu 120.000 de lei într-o pungă.
Banii reprezentau a doua tranșă din procentul de 7% din valoarea unui contract pe care fosta șefă a Spitalului Județean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare îl încheiase cu firma Hospital Technical Solutions SRL.
Sorina Pintea mai primise de la reprezentantul firmei, în luna decembrie 2019, suma de 10.000 de euro.
Interceptări: Șpaga care a făcut-o pe Sorina Pintea să exclame „Super tare!”
Iată cum au decurs discuțiile purtate între Sorina Pintea și denunțător cu ocazia flagrantului, pe data de 28 februarie 2020:
Denunțător: Mi-a pus omu᾿ 120.000 de lei aci şi cu asta, basta!Sorina Pintea: Super tare!
Denunțător: No! Poftim! [se percepe zgomotul manipulării unor obiecte] Ştii ce-am…? Ce-am vrut să te ă… întreb… ă… [neinteligibil, posibil „stai”] că mi cald! Cum facem cu contractele, că amu-i interesat şi el, că i-am zis: „Bă! Avem…”Sorina Pintea: Da, eu n-am fost de acord cu 3%. El ce-o zis?
Denunțător: „Păi, atunci ziceţi voi cât!”. Păi: „Noi am spus că practic pe piaţă este 10% – un procent care …”Sorina Pintea: Da.
Denunțător: „… se practică!”. El o zis că: „Mă, îi cam exagerat că… nu ştiu ce, poate la viitoarele!” Știi!?Sorina Pintea: [neinteligibil]…
Denunțător: Și atuncea eu am zis că tu ai propus să nu fie…Sorina Pintea: Da.
Denunțător: … nici 10, nici 3, să fie un 7.Sorina Pintea: Aşa.
Denunțător: Să fie un 7, că atunci toată lumea e OK!Sorina Pintea: Și ce-o zis?
Denunțător: O zis că-i OK, o pus mâna pă ăsta, o făcut socotelile şi…Sorina Pintea: Perfect! Nu, că asta am… Dar e OK băiatul, așa-i?
Denunțător: Foarte OK! (…)Sorina Pintea: Eu te cred. Fără discuție! Îmi trebuie în campanie, îmi trebuie…
Denunțător: Bine, îi spun că așa facem: 10 și să putem începe…Sorina Pintea: Da. (…)
Denunțător: No, bine, draga mea! [se percepe din nou zgomotul manipulării unor obiecte] Amu, scuză-mi, te rog, punga aia, că i-am adus așa, ca și un țăran! Pungă de-aia de la… cum am găsit-o… De fapt… mai contează ambalajul?! I-auzi!
Cum și-a amânat Sorina Pintea timp de 3 ani dosarul de corupție
Trimisă în judecată în 2020, Sorina Pintea a tras de timp vreme de 3 ani în procedura de cameră preliminară. Pentru început, aceasta a obținut strămutarea procesului de la București la Cluj.
Tribunalul Cluj a finalizat procedura de cameră preliminară în dosarul de luare de mită al Sorinei Pintea pe data de 12 aprilie 2021, atunci când a respins ca nefondate toate cererile și excepțiile prin care avocații acesteia încercau să obțină restituirea cauzei la Parchet.
Cu toate acestea, contestația Sorinei Pintea la decizia de începere a judecății pe fond s-a finalizat la Curtea de Apel Cluj abia peste un an, 14 iulie 2022.
Fapta de luare de mită se pedepsește de la 3 la 10 ani, astfel că Sorina Pintea mai are de așteptat până pe 28 februarie 2028 până la intervenția prescripţiei.
Pe data de 26 aprilie 2024, Tribunalul Cluj a condamnat-o pe Sorina Pintea la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
Instanța: Executarea pedepsei nu este incompatibilă cu bolile autoimune
Avocații Sorinei Pintea au cerut achitarea clientei lor, iar în subsidiar au solicitat o pedeapsă cu suspendare, invocând că fosta ministră a sănătății suferă de o boală autoimună, afecțiune care s-ar complica în cazul în care aceasta ar ajunge după gratii.
Sorina Pintea a fost diagnosticată cu dermatomiozită, o boală inflamatorie rară, caracterizată de slăbirea şi inflamarea mușchilor, care determină apariția unor erupții la suprafața pielii.
Instanța de fond a arătat că boala de care suferă Sorina Pintea poate fi tratată și în sistemul penitenciar:
„În baza circumstanţelor reale s-ar fi aplicat o pedeapsă orientată spre 4 ani şi 9 luni închisoare, (însă – n.r.) instanţa are în vedere în favoarea inculpatei toate aspectele menţionate anterior, inclusiv starea de sănătate, faptul că nu se mai află în exercitarea unor funcţii, astfel încât consideră că în cauza de faţă se justifică o pedeapsă mai redusă, de 3 ani şi 6 luni închisoare.
În pofida afecţiunilor medicale de care suferă inculpata, în considerarea cărora s-a insistat cu precădere în formularea apărărilor, instanţa constată că aplicarea unei pedepse orientate la minimul special de 3 ani închisoare nu reflectă şi nu permite valorificarea în deplinătatea lor a criteriilor stabilite de legiuitor care trebuie să ghideze procesul de individualizare judiciară a pedepsei.
Gravitatea ridicată a faptei săvârşite nu poate fi negată sau anulată în considerarea circumstanţelor personale, care, de altfel, nu au nici caracter exclusiv favorabil, ci şi defavorabil.
Afecţiunile medicale de care suferă inculpata îi erau cunoscute la momentul săvârşirii infracţiunii, fiind preexistente, iar inculpata a acţionat fie în considerarea acestora (în scopul obţinerii de bani pentru efectuarea unor tratamente medicale), fie în considerarea demarării campaniei electorale, fie în ambele scopuri, dar, în orice caz, afecţiunile medicale nu pot fi opuse în mod determinant celorlalte criterii de individualizare judiciară a pedepsei, care nu justifică stabilirea unei pedepse orientate la minimul special.
În orice caz, compatibilitatea sau incompatibilitatea executării pedepsei în regim privativ de libertate cu situaţia medicală a inculpatei nu constituie o problemă care să poată fi evaluată sau valorificată în cursul procesului de individualizare judiciară a executării pedepsei, ci în cursul individualizării administrative a executării pedepsei, (…) privind amânarea / întreruperea executării pedepsei.
Practica judiciară a demonstrat însă că executarea pedepsei închisorii în regim privativ de libertate nu este incompatibilă cu bolile autoimune de care suferă persoana condamnată, precum: lupus, scleroza multiplă, crohn (…)”, se arată în motivarea instanței.
Motivare: Inculpata a renunţat la integritatea profesională pentru bani
Judecătorul fondului reține că fapta de luare de mită comisă de Sorina Pintea este una de o gravitate ridicată, în contextul în care, potrivit datelor statistice, „corupţia din sistemul de sănătate din România este o realitate incontestabilă”:
Un prim element ce subliniază gravitatea ridicată a faptei săvârşite este reprezentat de faptul că inculpata ocupa la momentul săvârşirii infracţiunii cea mai importantă funcţie în cadrul unităţii medicale, şi anume aceea de manager în cadrul Spitalului Județean de Urgenţă Dr. Constantin Opriș din Baia Mare, care reprezintă unitatea sanitară cea mai importantă a judeţului Maramureş (…).
Inculpata (Pintea Sorina – n.r.), în calitatea sa de manager în cadrul spitalului, trebuia să reprezinte un exemplu atât pentru personalul angajat al spitalului, cât şi pentru pacienţii care beneficiau de serviciile medicale, aşa cum inculpata a declarat în momentul în care a anunţat în mod public despre boala de care suferea, susţinând că tratamentul medical îşi face efectul, putea să reprezinte un exemplu pentru persoanele care aveau aceleaşi afecţiuni medicale.
Or, în acest context, inculpata (Pintea Sorina – n.r.) a renunţat la integritatea profesională de care ar fi trebuit să dea dovadă în calitate de manager al spitalului pe care l-a condus în ultimii ani, prin perpetuarea unei asemenea practici generalizate şi ilegale, respectiv prin implicarea pe parcursul executării contractului încheiat între (Hospital Technical Solutions SRL – n.r.) şi spital în contra ideii de gestionare corectă şi necondiţionată a cheltuielilor unităţii, în sensul pretinderii unor sume de bani necuvenite, în interes propriu, respectiv a unui procent din valoarea contractului, în legătură cu atribuţiile sale de serviciu privind achitarea facturii emise de (Hospital Technical Solutions SRL – n.r.) şi efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor.
Asemenea faptă nu este lipsită de consecinţe la nivelul actului medical, ci produce efecte şi asupra serviciilor medicale de care beneficiază pacienţii. Aceasta deoarece efectuarea corectă şi la un nivel superior din punct de vedere calitativ a actului medical (invocat în mod repetat în cuprinsul notelor de fundamentare) depinde de folosirea resurselor şi a „infrastructurii” unităţii şi echipamentelor specifice în urma exercitării atribuţiilor de management în domeniul economico-financiar şi administrativ.
Fapta săvârşită de inculpată este cu atât mai gravă cu cât cu puţin timp înainte de revenirea în funcţia de manager a ocupat funcţia de ministru al sănătăţii, iar revocarea din această funcţie a fost independentă de conduita inculpatei.
Activitatea desfăşurată şi funcţia ocupată anterior de inculpată se reflectă în procesul de individualizare judiciară a pedepsei atât prin furnizarea unor elemente în favoarea inculpatei, cât şi în defavoare.
În favoarea acesteia urmează a fi avute în vedere din perspectiva periculozităţii, cu referire la implicarea inculpatei în domeniul sănătăţii şi asigurării bunului mers al unităţilor medicale din România şi al serviciilor medicale.
În defavoarea acesteia se constată că, văzând calităţile care au recomandat-o anterior pentru o asemenea poziţie de ministru, aşteptările comunităţii erau în continuare de îndeplinire cu profesionalism a atribuţiilor de serviciu în calitate de manager, aşteptări pe care inculpata le-a infirmat prin folosirea funcţiei în vederea obţinerii în interes personal a sumelor de 10.000 de euro şi 120.000 de lei de la societatea implicată în derularea proiectului de amenajare a blocului operator – sala chirurgie cardiovasculară şi toracică.
Or, inculpata a acţionat în contra ideilor de integritate care ar fi trebuit să îi ghideze anterior activitatea în calitate de ministru, iar apoi activitatea în calitate de manager al celui mai important spital din (Baia Mare – n.r.), a înţeles să „deturneze” funcţia şi atribuţiile manageriale prin pretinderea unui procent de 7% din valoarea contractului, prin săvâşirea a două acte materiale care compun forma continuată a infracţiunii.
Sumele pretinse de inculpată au avut ca scop asigurarea unui buget fie pentru efectuarea tratamentului medical de care avea nevoie, date fiind afecţiunile medicale de care suferea şi de care suferă şi în prezent, fie pentru desfăşurarea campaniei electorale, văzând intenţia inculpatei de a candida la alegerile locale din anul 2020, fie pentru ambele. În niciuna dintre aceste variante, gravitatea faptei săvârşite nu poate fi considerată diminuată, ci dimpotrivă”, se mai arată în documentul citat.
Hotărârea Tribunalului Cluj în cazul Sorinei Pintea nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Cluj.
Acuzațiile procurorilor DNA pentru Sorina Pintea
Sorina Pintea a fost reținută, apoi arestată preventiv de Tribunalul București pe data de 29 februarie 2020. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, care i-a înlocuit măsura cu cea a controlului judiciar pe data de 6 martie 2020.
Fosta șefă de la Sănătate din mandatul Vioricăi Dăncilă este acuzată de luare de mită în formă continuată, după ce a luat de la reprezentanţii unei societăţi comerciale sumele de 10.000 de euro şi 120.000 de lei.
Banii reprezentau un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică ce avea ca obiect executarea unui nou bloc operator la Spitalul de Urgenţă Baia Mare, acolo unde Sorina Pintea era manager.
„Super tare” şi „perfect” ar fi exclamat Sorina Pintea, atunci când a aflat că va primi 120.000 de lei cu titlu de mită, arată procurorii DNA în referatul cu propunere de arestare preventivă.
Din documentul citat rezultă ce s-a întâmplat înainte de organizarea flagrantului realizat în biroul Sorinei Pintea. Aceasta a primit banii într-o pungă neagră şi ştia exact conținutul acesteia, aşa cum rezultă din înregistrări.
Foto: Hepta
