India este gazda summitului G20 din acest an, care va avea loc în capitala New Delhi în perioada 9-10 septembrie.
Vladimir Putin l-a sunat luni pe premierul Modi pentru a-i spune că ministrul de externe Serghei Lavrov va participa la summit în numele său. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, mai multe “probleme regionale şi globale de interes reciproc”, a precizat India într-un comunicat.
Comunicatul Kremlinului dat după convorbirea telefonică menţionează doar că “a avut loc un schimb de opinii în legătură cu viitorul summit G20 de la New Delhi”, dar nu spune că Putin nu va participa la reuniune.
Un purtător de cuvânt al conducerii ruse a declarat însă săptămâna trecută că Vladmir Putin nu va participa la summit deoarece are un “program încărcat”.
În comunicatul Indiei se spune în schimb că Narendra Modi şi-a exprimat “înţelegerea faţă de decizia Rusiei” şi i-a mulţumit liderului de la Kremlin că a sprijinit iniţiativele avute de New Delhi în perioada în care acesta a deţinut preşedinţia G20.
Din G20 fac parte cele mai bogate 19 ţări din lume, plus Uniunea Europeană. India deţine în prezent preşedinţia G20, care se schimbă anual între membri. Este de aşteaptat ca invazia Rusiei în Ucraina să fie un subiect de discuţie la summitul de la New Delhi, unde vor fi prezenţi lideri mondiali, inclusiv preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Rishi Sunak.
Săptămâna trecută, Vladimir Putin nu a participat fizic nici la summitul BRICS – un club ce reuneşte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud – care a avut loc la Johannesburg. Putin a vorbit la summitul BRICS prin legătură video, pentru a evita riscul unei posibile arestări, în condiţiile în care Curtea Penală Internaţională (CPI), recunoscută de Africa de Sud, a emis un mandat de arestare împotriva sa, acuzându-l de crime de război în Ucraina.
“Părţile au discutat despre rezultatele celui de-al XV-lea Summit BRICS de la Johannesburg. Părţile au subliniat importanţa acordurilor la care s-a ajuns, în special a extinderii BRICS, care va contribui fără îndoială la creşterea influenţei asociaţiei în afacerile internaţionale”, se spune în comunicatul Kremlinului. Declaraţia menţionează, de asemenea, că cele două ţări au convenit să “colaboreze îndeaproape în contextul preşedinţiei ruse a BRICS”, care începe la 1 ianuarie anul viitor.
Țările în care Vladimir Putin poate fi arestat
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare, în martie 2023, pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova pentru un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni în Rusia, relatează CNN.
Putin ar trebui fie predat de Moscova sau arestat în afara Rusiei pentru a fi judecat de CPI
CPI a transmis că „există motive rezonabile de a crede că Putin poartă răspunderea penală individuală” pentru presupusele infracțiuni, fiindcă le-a săvârșit direct împreună cu alții și pentru „faptul că nu a exercitat un control adecvat asupra subordonaților civili și militari care au comis faptele”.
Acuzațiile, care se referă la o presupusă practică despre care CNN dar și alte publicații au relatat, sunt primele care au fost depuse împotriva unor oficiali ruși de la lansarea invaziei în Ucraina.
Este puțin probabil ca un proces la Haga să aibă loc fiindcă Rusia nu este membră a CPI, iar instanța nu desfășoară procese în absență. Prin urmare, oficialii ruși acuzați ar trebui fie predați de Moscova, fie arestați în afara Rusiei.
Cu sediul la Haga, Olanda, și creată prin Tratatul de la Roma, prezentat pentru prima dată în fața Organizației Națiunilor Unite, CPI funcționează în mod independent. Majoritatea țărilor din întreaga lume, 123, sunt părți la tratat, însă există excepții, printre care se numără și Rusia.
CPI judecă patru tipuri de infracțiuni: genocid, crime împotriva umanității, crime de agresiune și crime de război.
Conform unui raport al ONU publicat joi, Rusia a „comis o gamă largă de încălcări ale dreptului internațional al omului și ale dreptului internațional umanitar” în Ucraina. În raport sunt precizate crimele de război săvârșite de ruși printre care: „atacuri asupra civililor și a infrastructurii energetice, omoruri intenționate, tortură, violuri și alte violențe sexuale, precum și deportări de copii”.
De asemenea, în raport sunt menționate și încălcările comise de trupele ucrainene, „inclusiv probabile atacuri nediscriminatorii și două incidente care se califică drept crime de război, în care prizonierii de război ruși au fost împușcați, răniți și torturați”.
Iată care sunt cele 123 de țări
Afganistan, Albania, Andorra, Antigua și Barbuda, Argentina, Australia, Austria, Bangladesh, Barbados, Belgia, Belize, Benin, Bolivia, Bosnia și Herțegovina, Botswana, Brazilia, Bulgaria, Burkina Faso, Cabo Verde, Cambodgia, Canada, Republica Centraficană, Ciad, Chile, Columbia, Comore, Congo, Insulele Cook, Costa Rica, Coasta de Fildeș, Croația, Cipru, Republica Cehă, Republica Democrată Congo, Danemarca, Djibouti, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Estonia, Fiji, Finlanda, Franța, Gabon, Gambia, Georgia, Germania, Ghana, Grecia, Grenada, Guatemala, Guineea Ecuatorială, Guyana, Honduras, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia, Iordania, Kenya, Kiribati, Letonia, Lesotho, Liberia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Madagascar, Malawi, Maldive, Mali, Malta, Insulele Marshall, Mauritius, Mexic, Mongolia, Muntenegru, Namibia, Nauru, Olanda, Noua Zeelandă, Niger, Nigeria, Macedonia de Nord, Norvegia, Panama, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, Republica Moldova, România, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadinele, Samoa, San Marino, Senegal, Serbia, Seychelles, Sierra Leone, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Palestina, Surinam, Suedia, Elveția, Tadjikistan, Timorul de Est, Trinidad și Tobago, Tunisia, Uganda, Regatul Unit, Republica Unită Tanzania, Uruguay, Vanuatu, Venezuela și Zambia.
