Paștele este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății și marchează Învierea lui Iisus Hristos, aducând speranța mântuirii și a vieții veșnice. Sărbătorită inițial de comunitatea evreiască în jurul anului 1400 î.Hr., Paștele a căpătat o nouă semnificație pentru creștini începând cu anul 33 d.Hr., când patimile, răstignirea și învierea lui Iisus au stat la temelia Bisericii creștine. Termenul de „Paște” a fost preluat de la vechiul cuvânt ebraic „Pesah”, însemnând trecerea.
Data variabilă a Paștelui este un fenomen fascinant care are la bază atât aspecte religioase, cât și astronomice. Acest lucru determină ca Paștele Catolic și cel Ortodox să cadă la date diferite de cele mai multe ori. Află cum anume se calculează data acestei sărbători de o mare importanță pentru credincioși.
Data Paștelui în creștinătate a fost stabilită la Sinodul ecumenic de la Niceea din anul 325, când s-a hotărât să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină care urmează echinocțiului de primăvară. Această hotărâre avea scopul de a separa Paștele creștin de cel evreiesc și de a stabili o dată comună pentru sărbătorire.
Înainte de reforma calendarului inițiată de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, toți creștinii sărbătoreau Paștele la aceeași dată. Schimbarea a venit din dorința de a corecta decalajul între calendarul iulian, care prezenta un decalaj de 13 zile față de cel astronomic și calendarul gregorian, care corespundea mai bine cu realitățile astronomice. Astfel, bisericile ortodoxe au rămas la sărbătorirea Paștelui după vechiul calendar, ceea ce explică diferențele de dată dintre Paștele ortodox și cel catolic în prezent.
Cu toate acestea, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române a adoptat noul calendar în 1924, dar a ales să continue sărbătorirea Paștelui pe vechiul calendar pentru a menține unitatea cu celelalte biserici ortodoxe care nu făcuseră această schimbare. Această decizie subliniază importanța unității inter-bisericești în rândul ortodoxiei.
La baza determinării datei Paștelui stau două fenomene naturale deosebit de importante: echinocțiul de primăvară și luna plină următoare acestuia. Echinocțiul de primăvară, care are loc în mod tradițional pe 21 martie, marchează echilibrul între duratele zilelor și nopților și reprezintă un moment crucial în calendarul astronomic. Luna plină care urmează acestui eveniment este un alt factor determinant în stabilirea datei Paștelui.
Deși luna plină poate varia în ceea ce privește data sa, în secolul al IV-lea s-a hotărât ca Paștele să fie sărbătorit întotdeauna într-o duminică. Până la această decizie a Sinodului, creștinii se ghidau după calendarul ebraic, sărbătorind Paștele în prima duminică după data de Nisan 15. Acest detaliu este subliniat într-un articol publicat de The Atlantic.
Metoda de calcul pentru Paștele catolic și cel ortodox
Astăzi, tradiția Paștelui Ortodox impune ca sărbătoarea să fie celebrată în prima duminică după luna plină care urmează echinocțiului de primăvară. Există situații excepționale, precum aceea în care echinocțiul de primăvară și luna plină coincid cu o zi de sâmbătă. În aceste cazuri, Paștele poate fi sărbătorit chiar a doua zi, duminică. De asemenea, atunci când Paștele iudaic (14 Nisan) cade într-o zi de duminică, Paștele creștin va fi sărbătorit în duminica imediat următoare.
Diferențele în ceea ce privește data Paștelui între cele două confesiuni creștine majore, Ortodoxă și Catolică, se datorează utilizării calendarelor diferite pentru calculul sărbătorilor religioase. Calendarul Gregorian este folosit de către Biserica Catolică, în timp ce Biserica Ortodoxă continuă să se bazeze pe Calendarul Iulian. Aceste diferențe calendaristice duc la situația în care Paștele Ortodox și Paștele Catolic pot fi sărbătorite în date diferite. Următoarea convergență a acestor două sărbători va avea loc în data de 20 aprilie 2025.
