Declarația oficială de la Summitul UE din Spania a fost adoptată fără paragraful privind migrația, în urma opoziției Poloniei și Ungariei. Poziția separată a lui Charles Michel

Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au adoptat vineri, 6 octombrie, o declarație comună la finalul summitului de la Granada, din Spania, dar paragraful planificat privind migrația a fost omis, a confirmat un diplomat european de rang înalt, potrivit The Guardian.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a emis o declarație separată în nume propriu, care se referă la migrație.

„Migrația este o provocare europeană care necesită un răspuns european. Migrația ilegală trebuie abordată imediat și cu hotărâre. Nu vom permite traficanților să decidă cine intră în UE. Vom continua să punem în aplicare în mod eficient și rapid toate deciziile noastre. Vom urmări o abordare cuprinzătoare a migrației care combină o acțiune externă sporită, parteneriate cuprinzătoare reciproc avantajoase cu țările de origine și de tranzit, abordarea cauzelor profunde ale migrației, oportunități pentru migrația legală, o protecție mai eficientă a frontierelor externe ale UE, combaterea cu hotărâre a criminalității organizate, a traficului de persoane și a contrabandei, a instrumentalizării migrației ca amenințare hibridă, intensificarea beneficiilor (pentru migranți, n.r.), precum și aspecte interne, în conformitate cu dreptul internațional, cu principiile și valorile UE și cu protecția drepturilor fundamentale”, scrie în declarația publicată de șeful Consiliului European.

Această decizie privind declarația comună care să nu mai conțină paragraful referitor la migrație a fost luată după ce Polonia și Ungaria și-au exprimat îngrijorarea cu privire la politica de migrație și au refuzat să semneze documentul prenegociat.

Liderii celor 27 de state membre ale UE s-au întâlnit vineri la summitul din Spania, la două zile după ce au convenit, prin vot majoritar, asupra unui pachet de reforme privind migrația, respins vehement de Varșovia și Budapesta.

Guvernul populist al Poloniei, care se va confrunta cu alegeri generale săptămâna viitoare, a calificat planurile europene de revizuire a normelor privind migrația drept un „diktat” din partea Bruxellesului și a Berlinului.

A existat, de asemenea, un răspuns furios din partea Ungariei, al cărei prim-ministru Viktor Orban a declarat că reforma, care obligă statele să primească o parte din migranți sau să îi plătească pe cei care fac acest lucru, echivalează cu un „viol legal”, scrie AFP.

Poziția oficială anunțată de premierul polonez

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat vineri că Varşovia a respins declaraţia comună referitoare la migraţie care urma să fie adoptată la finalul summitului informal al Uniunii Europene de la Granada, potrivit Reuters.

Ca urmare, declaraţia comună abordează doar celălalt subiect de pe ordinea de zi, extinderea blocului comunitar.

„În calitate de politician responsabil, resping întregul paragraf al concluziilor summitului referitor la migraţie”, a scris Morawiecki, pe platforma de socializare X.

Ulterior, Mateusz Morawiecki, care se confruntă cu alegeri strânse la sfârșitul acestei luni, a declarat, după summitul de la Granada, că și-a prezentat propriul plan privind migrația și a subliniat rolul său în împiedicarea unui acord asupra declarației integrale prenegociate.

„Reuniunea la nivel înalt a Consiliului European, cu imigrația ilegală ca subiect principal, s-a încheiat. Am avertizat împotriva acestui fenomen. Am exprimat poziția noastră foarte ferm și am luat decizia de a ne exprima dreptul de veto la partea care se referea la migrație”, a declarat premierul polonez, citat de The Guardian.

Preşedintele francez Emmanuel Macron declarase anterior în cursul zilei de vineri, că deşi Polonia şi Ungaria şi-au exprimat dezacordul faţă de politica UE privind migraţia, acest lucru nu înseamnă neapărat că orice acord final pe această temă va fi blocat.

Declarația adoptată la Granada

„Noi, liderii Uniunii Europene, ne-am reunit la Granada pentru a marca începutul procesului de definire a direcțiilor și priorităților politice generale ale Uniunii pentru anii următori, stabilind un curs strategic de acțiune pentru a ne modela viitorul comun în beneficiul tuturor.

Reiterăm promisiunea inițială a proiectului european de a asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea pentru cetățenii noștri, ghidați de valorile și principiile noastre, de drepturile fundamentale, de democrație și de statul de drept.

Agenda strategică convenită în iunie 2019 a fost ghidul nostru de acțiune. Pandemia și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne-au pus la încercare rezistența, subliniind necesitatea ca Uniunea să își consolideze suveranitatea și determinându-ne să luăm decizii majore pentru a ne proteja cetățenii și economiile.

În urma reuniunii noastre de la Versailles, am acționat în mod decisiv. Amenințați cu șantajul energetic, ne-am redus considerabil dependențele și ne-am diversificat sursele. Confruntându-ne cu lanțuri de aprovizionare tot mai strânse și cu concurența internațională, ne-am consolidat baza economică. Hotărâți să ne asumăm o mai mare responsabilitate pentru propria securitate și apărare și să ajutăm Ucraina, am consolidat capacitățile Europei. Vom continua să sprijinim Ucraina și poporul său atâta timp cât va fi nevoie. Am confirmat, de asemenea, că viitorul membrilor noștri aspiranți și al cetățenilor acestora se află în cadrul Uniunii Europene.

Mai sunt multe de făcut. Astăzi, la Granada, am discutat prioritățile și acțiunile-cheie necesare pentru o Europă puternică, dinamică, competitivă și coerentă într-o lume în schimbare.

Pe baza Strategiei pentru securitate și apărare, vom consolida pregătirea noastră în materie de apărare și vom investi în capacități prin dezvoltarea bazei noastre tehnologice și industriale. Ne vom concentra, de asemenea, pe mobilitatea militară, pe reziliența în spațiu și pe contracararea amenințărilor cibernetice și hibride și a manipulării informațiilor străine în întreaga Uniune. Războiul de agresiune al Rusiei a evidențiat și mai mult forța relației transatlantice.

Vom depune eforturi în ceea ce privește reziliența noastră și competitivitatea noastră globală pe termen lung, asigurându-ne că UE dispune de toate instrumentele necesare pentru a asigura o creștere durabilă și favorabilă incluziunii și un rol de lider mondial în acest deceniu crucial. Vom aborda vulnerabilitățile și ne vom consolida pregătirea pentru situații de criză, nu în ultimul rând în contextul creșterii riscurilor climatice și de mediu și al tensiunilor geopolitice. Vom anticipa provocările potențiale și vom valorifica oportunitățile pentru Uniunea noastră în tranziția ecologică și digitală, pentru a asigura sustenabilitatea modelului nostru economic, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Ne vom concentra în special asupra eficienței energetice și a resurselor, a circularității, a decarbonizării, a rezilienței la dezastrele naturale și a adaptării la schimbările climatice.

Ne vom continua eforturile de a construi o piață unică mai coerentă, mai orientată spre inovare și mai interconectată, păstrând integritatea, cele patru libertăți, dimensiunea socială și deschiderea acesteia, asigurând condiții de concurență echitabile și reducând sarcinile administrative, în special pentru IMM-uri. Vom asigura accesul la energie la prețuri accesibile, ne vom spori suveranitatea energetică și vom reduce dependențele externe în alte domenii-cheie în care UE trebuie să creeze un nivel suficient de capacitate pentru a-și garanta bunăstarea economică și socială, cum ar fi tehnologiile digitale și politica “net-zero”, medicamentele și materiile prime esențiale, precum și agricultura durabilă. Vom investi în cercetare și educație și în competențele viitorului și vom aborda provocările demografice. Ne vom consolida poziția de putere industrială, tehnologică și comercială, punând un accent deosebit pe domeniile cu valoare adăugată ridicată în care avem deja un avantaj competitiv sau putem deveni un lider.

Ne vom intensifica angajamentul cu parteneri din toate regiunile lumii pentru a proteja și consolida ordinea internațională bazată pe reguli, având în centrul său Organizația Națiunilor Unite, pentru a aduce mai multă echitate în sistemul multilateral și pentru a preveni fragmentarea acestuia în continuare. Ne vom mobiliza și ne vom dezvolta instrumentele de acțiune externă. Acum este mai important ca niciodată să cooperăm în vederea consolidării și diversificării lanțurilor noastre de aprovizionare, a promovării parteneriatelor, a acordurilor comerciale și de investiții, a promovării dezvoltării durabile pentru a ne atinge obiectivele convenite în vederea obținerii de emisii nete zero și a îmbunătățirii pregătirii pentru situații de urgență în domeniul sănătății. Această activitate necesită, de asemenea, revigorarea comerțului mondial, în care OMC joacă un rol fundamental.

Extinderea este o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate. Este un motor pentru îmbunătățirea condițiilor economice și sociale ale cetățenilor europeni, reducând disparitățile dintre țări, și trebuie să promoveze valorile pe care se bazează Uniunea. În perspectiva unei noi extinderi a Uniunii, atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite. Membrii aspiranți trebuie să își intensifice eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept, în conformitate cu natura bazată pe merit a procesului de aderare și cu asistența UE. În paralel, Uniunea trebuie să pună bazele și să realizeze reformele interne necesare. Vom stabili ambițiile noastre pe termen lung și modalitățile de realizare a acestora. Vom aborda întrebări-cheie legate de prioritățile și politicile noastre, precum și de capacitatea noastră de acțiune. Acest lucru va face UE mai puternică și va consolida suveranitatea europeană”.

Foto: Profimedia Images