„Da, a început ca o operațiune militară specială, însă odată ce s-a format acest grup, când Vestul colectiv a devenit un participant de partea Ucrainei, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, pentru publicația Argumenti i Fakti. Declarația a fost făcută vineri, 22 martie, în ziua atentatului de la Moscova. ”Sunt convins de asta. Și fiecare ar trebui să înțeleagă asta, pentru a se mobiliza”, a spus Peskov. După interviu, Peskov a venit cu o clarifcare: ”De jure, este o operațiune militară specială. Dar, de facto, s-a transformat într-un război, după ce Vestul colectiv și-a sporit nivelul implicării în conflict”.
Este cea mai explicită declarație a Kremlinului despre transformarea operațiunii militare speciale din Ucraina în război. Președintele Putin a numit operațiunea din Ucraina „război” în recentul său discurs despre starea națiunii, însă nu a subliniat în mod special acest lucru.
Declarația lui Peskov privind starea de război cu Ucraina a venit după ce Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale, pe 17 martie. Pe acest detaliu se concentrează majoritatea analizelor din presa vestica de mainstream, pentru care operațiunea militară speciala a Rusiei a fost botezată de la bun început drept război de agresiune, iar apoi i s-a adăugat câte un apendice care să justifice reculul forțelor ucrainene, poticnelile Vestului și noua politică de înarmare din UE și NATO. Astfel, războiul de agresiune a devenit și ”război pe scara larga”, și de ”mare intensitate” și ”pe termen lung”.
Victoria lui Vladimir Putin era sigură, la fel și fraudele, însă ceea ce a contact mai mult a fost prezența la vot, care să ofere legitimitate liderului. Au contribuit la prezența mare și apelurile liderilor opoziției (Mihail Hodorkovski, Iulia Navalnaia, candidatul prezidențial respins Boris Nadejdin) ca alegătorii să protesteze înghesuindu-se la urne la amiaza ultimei din cele trei zile de vot (17 martie). Legitimitatea reconfirmată îi permite lui Vladimir Putin să declare că Rusia poartă un război in Ucraina și că este nevoie de o mobilizarea mai mare decât în cazul unei „operațiuni militare speciale”.
”Acum este oficial: operațiunea militară specială este recunoscută drept război. Desigur. operațiunea devenise de facto război de mult timp. Însă este un prag psihologic dincolo de care populația și elitele vor fi confruntate cu alte solicitări față de perioada operațiunii militare speciale”, spune Tatiana Stanovaia, de la Carnegie Endowment for International Paece, citată de NBC.
”Nu este ceva nou. Ideea de operațiune specială ca un front, deși cel mai sângeros, într-un război politico-economico-cultural cu Vestul a fost lansată de mult, inclusiv de Putin în discursul său despre starea federației, de luna trecută, când a folosit cuvântul război”, spune Mark Galeotti, profesor la University College din Londra. ”Kremlinul cere ca fiecare rus să adopte o atitudine războinică și să înțeleagă că nu mai există cale de mijloc între a fi patriot și a fi trădător”.
Pe de altă parte, transformarea ”de facto” a operațiunii militare speciale în război este un avertisment transmis Vestului, după declarațiile ambigue ale președintelui Franței privind posibilitatea unei intervenții a aliaților vestici cu trupe în Ucraina. Rusia sugerează că va lovi forțele occidentale din Ucraina. În viziunea Rusiei, Vestul nu poate accepta înfrângerea strategică pe frontul din Ucraina și încearcă să ”escaladeze pentru a dezescalada”, nu pentru a transforma înfrângerea într-o victorie, ci pentru a ține linia împărțirii Ucrainei cât mai aproape de actualul aliniament, încercând menținerea la gurile Dunării și ieșire la Marea Neagră pentru viitoarea Ucraina.
Premierul Ungariei a declarat că retorica lui Emmanuel Macron ”părea absurdă acum două luni” și că alimentează o ”spirală a războiului”. Pentru încetarea conflictului pe actualul aliniament s-a pronunțat și Papa Francisc și se așteaptă să o facă și India, acolo unde se va deplasa în curând ministrul de Externe ucrainean.
Pendularea Kremlinului între ”război” și ”operațiune militară specială” poate fi analizată în paralel cu valul de „dezvăluiri” ale presei și oficialilor occidentali despre prezenta personalului militar din state NATO în Ucraina. Înregistrările convorbirilor ofițerilor germani despre trimiterea rachetelor Taurus în Ucraina au revelat existența unor militari din Occident în Ucraina. Apoi, The New York Times a scris că în Ucraina sunt mulți agenți CIA care oferă informații privind țintele inamice. Apoi a intervenit cancelarul Germaniei, care a sugerat că în Ucraina este personal militar francez și britanic. Apoi, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a vorbit despre prezența militarilor din unele țări NATO, fără a numi aceste țări. Totul în decurs de câteva săptămâni.
O analiză publicată pe site-ul Institutului Libertarian din SUA oferă câteva explicații pentru acest val de dezvăluiri din partea Vestului.
Aliații vor să creeze percepția ambiguității strategice: lideri precum Emmanuel Macron consideră că, după eșecul campaniei militare ucrainene din 2023, anunțarea unor noi ajutoare militare pentru Ucraina nu mai este suficientă pentru a descuraja Rusia, motiv pentru care este agitat spectrul implicării militare directe a Vestului. Aceeași ambiguitate strategică poate fi urmărita și de pendularea Kremlinului între „operațiune militară specială” și ”război. Înainte de atentatul de la Moscova de pe 22 martie, Rusia a executat cel mai mare atac asupra rețelei ucrainene de energie electrică; aliații occidentali pot deduce însă din declarațiile lui Peskov că acest atac este doar unul limitat, pentru că Rusia executa, oficial, o operațiune militară în Ucraina, fără a fi într-un război propriu-zis.
Dezvăluirile despre prezenta trupelor unor state NATO în Ucraina sau despre planurile implicării militare directe pot fi un mijloc de presiune asupra SUA și statelor europene, pentru grăbi trimiterea de noi ajutoare – disputele politice și ezitările s-ar reduce atunci când alternativa ar fi implicarea directă în război.
Există și scenariul în care aliații occidentali au hotărât deja să se implice direct la nivel militar în Ucraina, iar dezvăluirile amintite nu fac decât să pregătească terenul pentru a trimite și mai multe trupe. Este un mod de a le arăta celor mai reticente guverne din NATO și cetățenilor că riscul a fost deja asumat, că linia roșie a fost deja trecuta, că Rusia a observat prezența militara NATO și că nu a escaladat conflictul. Este o tactică a ”felierii salamului” aplicată în relația cu guvernele prudente și cu populația statelor NATO, ceea ce face și Rusia în raport cu NATO, dar și cu propriii cetățeni (care pot fi oricând vizați de noi mobilizări), vorbind când despre ”operațiune militară specială”, când despre ”război”, de jure sau de facto.
The post Declarație fără precedent a Moscovei despre conflictul din Ucraina appeared first on Cotidianul RO.
