Fenomenul deepfake a început să capete o amploare tot mai mare în România, începând din 2023, cu implicații serioase în diverse domenii, precum politică, afaceri și până la media și divertisment.
Creștere de 1.766% în 2023
De la Mugur Isărescu, Andreea Esca, chiar și premierul Marcel Ciolacu și ministrul Energiei Sebastian Burduja, au fost raportate cazuri de clipuri video falsificate, în care aceștia exprimă declarații false, de obicei, pentru a promova diferite scheme frauduloase de investiții, scrie Economica.
România este în topul țărilor în care fenomenul deepfake a avut cea mai mare creștere în 2023 față de 2022. Mai exact, numărul de tentative de fraudă folosind această tehnologie a crescut cu 1.766% la noi în țară, a opta cea mai mare creștere din lume și a doua din Europa, potrivit celui mai recent raport anual al furnizorului de servicii de verificare a identității Sumsub.
Top-ul creșterilor fenomenului deepfake
Cea mai mare creștere a numărul tentativelor de fraudă a fost în Filipine (4.500%), urmată de țări precum Vietnam (3.050%), Statele Unite (3.000%), Japonia (2.800%), Belgia (2.950%), Sri Lanka (2.400%) și UAE și Australia (fiecare cu 2.200%). Urmează România, apoi Slovacia (1.500%), Polonia (1.450%) și Africa de Sud, care încheie Top 10, cu un avans de 1.200%.
Deepfake-ul este una dintre cele mai celebre ramificații ale AI și exemplifică modul în care această tehnologie poate fi folosită în scopuri periculoase.
Acest fenomen utilizează algoritmi de inteligență artificială pentru a crea videoclipuri, înregistrări audio sau documente hiperrealiste, ceea ce face dificilă distincția între conținutul autentic și cel fabricat.
„Ascensiunea inteligenței artificiale remodelează modul în care este comisă și prevenită frauda. Inteligența artificială servește ca un instrument puternic atât pentru furnizorii de soluții antifraudă, cât și pentru cei care comit furturi de identitate. Statisticile noastre interne arată o creștere alarmantă de zece ori a numărului de deep fake-uri generate de AI în toate industriile din 2022 până în 2023. Deepfake-urile deschid calea pentru furtul de identitate, escrocherii și campanii de dezinformare la o scară fără precedent”, a declarat Pavel Goldman-Kalaydin, șeful departamentului de inteligență artificială și învățare automată de la Sumsub.
În fruntea cazurilor deepfake, la nivel global, se află sectorul cripto (87,7%), urmat de fintech (7,7%). Natura digitalizată a sectorului, potențialul pentru câștiguri financiare semnificative și lipsa de reglementări creează vulnerabilități pe care escrocii le exploatează.
Ministrul Digitalizării, despre legea „Deepfake”: Până în aprilie o vom avea
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat vineri că legea „Deepfake” va intra în vigoare curând, și anume, până în luna aprilie.
Ministrul a precizat că actul normativ prevede inclusiv pedepse cu închisoarea până la 2 ani pentru cei găsiți vinovați, care creează astfel de conţinut realizat cu ajutorul inteligenţei artificiale, cu consecinţe grave.
„E cea mai spinoasă discuţie a momentului. (…)Acest fenomen este şi în România şi în toată lumea. Încă de anul trecut am demarat strategia României de inteligenţă artificială. Împreună cu colegii din Parlament avem o lege, legea „Deepfake”, care vine cu prevederi foarte clare pentru acele persoane sau companii care generează conţinut AI fals. În mod normal, va trebui să fie votată în cel mai scurt timp pentru că este în dezbatere la Camera Deputaţilor şi urmează să fie pusă pe ordinea de zi. Şi până în aprilie vom avea această lege”, a declarat Bogdan Ivan.
