Pompeii continuă să uimească lumea științifică și pe cei pasionați de istorie, chiar și după două mii de ani de la catastrofa care a îngropat acest oraș roman în urma erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr. Recent, arheologii au descoperit o frescă extraordinar de bine conservată care o înfățișează pe Elena din Troia, adăugând o nouă pagină la ceea ce știm despre viața și cultura în Imperiul Roman.
Sala de banchet cu pereți negri
Descoperirea a avut loc în cadrul celei mai mari săpături din ultima generație, subliniind poziția Pompeii ca fereastră principală asupra culturii și populației imperiului roman. Frescele, descrise ca fiind printre cele mai fine găsite în ruine, decorează pereții negri ai unei mari săli de banchet. Sala conține și un mozaic aproape complet pe podea, realizat din peste un milion de bucăți albe, scrie BBC.
Camera neagră a fost descoperită doar în ultimele săptămâni. Podeaua sa mozaicată albă este aproape completă. (Foto: BBC/Tony Jolliffe)
Frescele care povestesc mituri grecești
Două fresce impresionante domină sala. Una îl înfățișează pe zeul Apollo încercând să o seducă pe preoteasa Cassandra, ale cărei profeții, ignorate, vor duce la consecințe tragice, așa cum este ilustrat în a doua pictură, unde Prințul Paris o întâlnește pe frumoasa Elena. Acest eveniment, conform legendei, va aduce războiul troian, o uniune sortită pieirii.
Pe una dintre fresce este înfățișat zeul Apollo încercând să o seducă pe preoteasa troiană Cassandra. (Foto: BBC/Tony Jolliffe)
Frescele prezintă mitologia greacă: Paris o răpește pe Elena, ceea ce declanșează Războiul Troian. (Foto: BBC/Tony Jolliffe)
Renovări și revelații la momentul erupției
Regiunea dezgropată, cunoscută sub numele de „Regiunea 9”, dezvăluie o poveste fascinantă. Săpăturile din secolul al XIX-lea au dezvăluit o spălătorie într-un colț, iar lucrările recente au scos la iveală o brutărie en-gros învecinată, precum și o reședință mare cu sala sa neagră. Se crede că toate aceste spații erau interconectate, atât fizic, prin canalizare și anumite pasaje, cât și în ceea ce privește proprietatea, aparținând probabil unui individ bogat și influent.
Pompei (Foto: Playtech.ro)
Moștenirea și povestea nevăzută a Pompeii
Pe lângă frumusețea artei descoperite, săpăturile oferă și o perspectivă asupra unui aspect mai brut al vieții romane – sclavia. Se pare că lucrătorii de la brutărie erau ținuți în condiții deplorabile, împreună cu măgarii care mișcau morile de piatră. Singura fereastră avea gratii de fier pentru a împiedica evadarea. În această zonă au fost găsite și singurele schelete descoperite în timpul săpăturii, sugerând posibila lor stare de sclavie.
Această descoperire reînnoiește fascinația pentru Pompeii, dezvăluind straturile complexe ale vieții și morții în orașul roman. În timp ce arheologii umplu golurile, fiecare frescă, fiecare artefact aduce noi întrebări și povești despre cei care au trăit în umbra Vezuviului. În acest teatru antic, scena este setată, dar povestea oamenilor, a familiilor și a copiilor rămâne încă de completat.
