Dan Diaconescu încearcă să scape de probele din dosar care îl plasează în proximitatea hotelului unde anchetatorii spun că ar fi făcut sex cu minore, printr-o excepție de neconstituționalitate care vizează două articole din Legea Big Brother. Nemulțumirea fostului patron OTV e că operatorii de telefonie mobilă stochează pentru 3 ani date referitoare inclusiv la localizarea geografică a utilizatorului unui telefon mobil, iar procurorii pot obține cu mandat aceste informații.
Curtea de Apel Constanța i-a dat dreptate lui Dan Diaconescu și a dispus sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) cu excepția de neconstituționalite a art. 5 și art. 12 indice 1 din Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul comunicațiilor electronice.
În esență, art. 5 din Legea Big Brother spune pe parcursul mai multor alineate că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori trebuie șterse sau anonimizate după 3 ani – prea mult în opinia avocaților lui Dan Diaconescu. Aceștia consideră că termenul ar trebui redus la 6 luni, perioada de trei ani fiind mult prea mare și în contradicție cu anumite prevederi legale.
În acest moment, procurorii pot obține de la operatorii de telefonie mobilă, cu mandat de la judecător, date informatice care le permit să refacă traseul deplasărilor din ultimii trei ani ale fostului patron al OTV, inclusiv la hotelul unde se presupune că ar fi făcut sex cu minore. Scurtarea termenului ar putea duce la ștergerea unor probe din dosarul procurorilor.
Articolul 12 indice 1 din Legea Big Brother, pe care Dan Diaconescu îl consideră neconstituțional, prevede următoarele:
„La solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal”.
Reamintim că pe 31 iulie 2023, Dan Diaconescu a fost trimis în judecată pentru sex cu minore și folosirea prostituției infantile, după ce în perioada august – noiembrie 2020 ar fi plătit gemene contra unor partide de sex, fapte care au avut loc într-un hotel de pe litoral și într-un apartament din Constanța.
Dan Diaconescu cere reducerea la 6 luni a termenului de stocare a datelor
Dan Diaconescu, în fața casei lui pe data de 13 aprilie 2023, imediat după ce a scăpat de arestul la domiciliu, fiind pus sub control judiciar. Foto: Ionuț Mureșan
Iată ce a cerut avocatul lui Dan Diaconescu la termenul din 29 martie 2024 în fața Curții de Apel Constanța, potrivit documentelor consultate de Libertatea.ro:
„Cu privire la critica privind împrejurarea că art. 152 din Codul de procedură penală a servit ca temei de drept pentru admiterea cererii de obţinere de date, care a fost adresată judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Constanţa şi că cel mult acesta ar putea face obiectul unui control de constituţionalitate, opinează că controlul de constituţionalitate trebuie făcut şi cu privire la articolele care permit operatorului de telefonie să stocheze, în mod nediferenţiat şi generalizat, toate datele, pentru un termen de până la trei ani.
Apreciază că, de la ultima decizie a Curţii Constituţionale care a constatat ca fiind neconstituţională aşa-numita Lege „Big Brother”, a intervenit un standard inferior, întrucât, în forma iniţială, aceasta prevedea un termen de stocare de 6 luni, termen considerat excesiv.
Consideră că trebuie supuse cenzurii Curţii Constituţionale atât articolele care permit stocarea de date şi informaţii cât şi pe cele în baza cărora judecătorul de drepturi şi libertăţi autorizează obţinerea acestor date şi informaţii de la operatorii de telefonie, iar acestea nu pot fi disociate, fiind necesar un control de constituţionalitate unitar.
Referitor la datele de trafic şi localizare, arată că a indicat în scris hotărâri ale CEDO, dar şi jurisprudenţă naţională în care se arată că acestea sunt o componentă a vieţii private, pentru că prin utilizarea acestora se pot stabili tabieturi, rutina zilnică a unei persoane.
Arată că, deşi sesizarea anterioară a fost făcută la sfârşitul anului 2020, nici până la acest moment, Curtea Constituţională nu a fixat termen de judecată, ceea ce arată că procedura este una sensibilă”, se arată în motivarea hotărârii nr. 2/2024 din 29 martie 2024.
Motivarea: „Scopul final al recurentului – eliminarea probelor”
Pe data de 22 martie 2024, Tribunalul Constanța a respins cererea lui Dan Diaconescu de sesizare a CCR, însă acesta a făcut recurs și a câștigat o săptămână mai târziu, pe rolul Curții de Apel Constanța.
Din motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Constanța reiese mai clar și scopul pe care Dan Diaconescu îl urmărește în procesul penal prin invocarea neconstituționalității respectivelor articole din „Legea Big Brother”:
„Constatăm că interesul recurentului în invocarea excepției de neconstituționalitate este dat de scopul final urmărit prin acest demers judiciar incidental, și anume declararea neconstituționalității textelor legale criticate, urmată de solicitarea și, eventual, obținerea eliminării unor mijloace probatorii din dosarul cauzei, respectiv cele care exploatează mandatul acordat de către judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea Judecătoriei Constanța – Secția penală nr. 309 din data de 9.06.2023.
În plus, dreptul inculpatului de a se apăra, inclusiv din perspectiva criticării neconstituționalității unor prevederi din Legea nr. 506/2004, nu poate fi negat doar pentru că judecătorul de cameră preliminară nu ar fi făcut referire, în analiza sa, și la aceste dispoziții, de vreme ce i-au fost supuse verificării critici privind legalitatea autorizării, respectiv a transmiterii și obținerii unor date de trafic și de localizare, care cad sub incidența reglementărilor acestei legi.
Important este însă, în dezlegarea dată asupra recursului de față, faptul că inculpatul a invocat în camera preliminară, chiar în fața judecătorului învestit cu rechizitoriul (…) nelegalitatea autorizării, transmiterii și obținerii unor date de trafic și de localizare (care cad sub incidența prevederilor Legii nr. 506/2004 și art. 152 din Codul de procedură penală), astfel cum se constată din cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosarul Judecătoriei, în data de 30 octombrie 2023.
Opinia instanței care transmite sesizarea către Curtea Constituțională este în sensul că dispozițiile legale criticate de către inculpat nu contravin legii fundamentale române, normele criticate încadrându-se în marja de apreciere a legislativului național.
Astfel, normele indicate de către inculpat sunt clare și previzibile, iar nereglementarea unui termen, în care pot fi solicitate date de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, nu este de natură a afecta drepturile constituționale, cu atât mai mult cu cât este stabilit termenul de 3 ani în care datele respective pot fi stocate. Or, acest termen stabilește, implicit, durata în care se pot cere datele operatorilor.
În plus, termenul de 3 ani, astfel reglementat, nu este unul excesiv în raport de importanța obținerii unor asemenea date în multe dintre anchetele penale derulate, știut fiind că, uneori, sesizarea organelor de urmărire penală se produce la un anumit timp scurs de la comiterea infracțiunilor sau chiar cererea de date intervine cu întârziere, dată fiind complexitatea anchetei.
Așadar, interesul statului în reglementarea acestui termen nu este unul pur comercial, cum încearcă apărarea să inducă în susținerea excepției, ci unul mai important, de prezervare a ordinii publice și de facilitare a atingerii obiectivului urmăririi penale, astfel cum acesta este stabilit la art. 285 din Codul de procedură penală.
Pe data de 22.11.2023, Judecătoria Constanța i-a respins lui Dan Diaconescu toate cererile și excepțiile și a dispus începerea judecății în cazul realizatorului TV pentru sex cu minore și folosirea prostituției infantile, ambele în formă continuată.
Principalele probe care îl incriminează pe Dan Diaconescu sunt două înregistrări audio-video, prima fiind pusă la dispoziția anchetatorilor de către martorul în apartamentul căruia au fost comise faptele, iar cea de-a doua fiind găsită în telefonul uneia dintre cele două fete.
Dan Diaconescu spune că a fost „ademenit”
Dan Diaconescu încearcă să scape de două filmări incriminatoare în dosarul de sex cu minore și folosirea prostituției infantile, susținând că una a fost realizată în timp ce el era „ademenit” să comită fapta, iar a doua a fost „extrasă” din telefonul victimei la percheziția informatică fără ca acesta sau avocatul ei să fie de față.
Contestația lui Dan Diaconescu împotriva hotărârii instanței de fond de începere a judecății se judecă pe rolul Tribunalului Constanța, cu termen pe 22 aprilie 2024.
Pe data de 31 iulie 2023, Dan Diaconescu a fost trimis în judecată, sub control judiciar, pentru săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie a infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată și folosire a prostituţiei infantile în formă continuată.
În esență, procurorii rețin în rechizitoriu că în lunile august, septembrie și noiembrie 2020, Dan Diaconescu ar fi făcut sex cu gemene, în vârstă de 15 ani și 4 luni la acel moment. Faptele s-ar fi petrecut la un hotel din stațiunea Olimp și într-un apartament din Constanța. Cele două fete practicau prostituția și, cu ocazia unei întâlniri, l-au și filmat pe fostul patron OTV.
Dan Diaconescu a executat deja o condamnare de 5 ani de pușcărie pentru șantaj de presă, după ce l-a strâns cu ușa pe un primar să-i dea bani pentru a nu publica o anchetă legată de averea acestuia din urmă.
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/05/vipera-sarpe.jpg)
