„Efectul de spectator”. România, cel mai mare câștigător în războiul comercial dintre SUA și China

„Efectul de spectator”. România, cel mai mare câștigător în războiul comercial dintre SUA și China

România se află pe locul întâi între cei care profită de pe urma războiului comercial dintre SUA și China, conform unui studiu al Centrului pentru Cercetare în Domeniul Politicilor Economice (CEPR), o organizație independentă pan-europeană.

Războiul comercial dintre SUA și China a crescut tarifele vamale pentru produse în valoare de 450 de miliarde de dolari în comerțul bilateral și a marcat un punct de cotitură în era globalizării, arată cercetarea.

Studiul, intitulat „«Efectul de observator» al războiului comercial SUA-China”, este semnat de către Pablo Fajgelbaum – profesor de economie la UCLA, Pinelopi Goldberg – profesor de economie la Yale, Patrick Kennedy – cercetător la National Science Foundation și doctorand în economie la Universitatea California din Berkeley, Amit Khandelwal – profesor de afaceri globale la Yale și Daria Taglioni – manager de cercetare, specializată în Comerț și integrare internațională la Banca Mondială.

Oportunități

Autorii constată că acest lucru a sporit oportunitățile comerciale pentru majoritatea țărilor.

Conflictul comercial dintre SUA și China a făcut ca Washingtonul să impună tarife vamale pentru importuri chinezești în valoare de 350 de miliarde de dolari, iar China a ripostat prin aplicarea de tarife importuri în valoare de 100 de miliarde de dolari.

În ciuda unui acord încheiat în ianuarie 2020 pentru a stopa noi creșteri de tarife, cele deja existente au rămas.

Impact masiv

Amploarea disputei este substanțială. Tarifele SUA au afectat aproximativ 18 % din importurile sale, echivalentul a 2,6 % din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce represaliile Chinei au avut un impact de 11 % din importurile sale, echivalentul a 3,6 % din PIB-ul său.

Aceste tarife au afectat mai multe industrii din ambele țări și au crescut costurile pentru două treimi din produsele supuse taxelor americane.

Autorii au analizat implicațiile economice pentru „statele-spectator”, din restul lumii.

Studiul arată trei efecte:

există o mare variație între țări în ceea ce privește măsura în care războiul comercial le-a afectat
pentru un mic grup de țări au crescut exporturile globale pentru produsele taxate de China sau SUA mai mult decât în cazul produselor netaxate, într-un mod „oarecum surprinzător”
o componentă specifică elasticităților tarifare din fiecare țară – mai degrabă decât elasticitatea specifică produsului sau sectorului combinată cu modelele de specializare – pare să joace un rol crucial în explicarea modului în care au răspuns diferite țări.

Topul câștigătorilor

Mai multe țări și-au crescut exporturile către Statele Unite în ceea ce privește produsele vizate de creșterea tarifelor vamale, dar și către restul lumii, în vreme ce exporturile către China au rămas în mare parte neafectate.

Conform graficelor care însoțesc studiul, România este țara care și-a crescut cel mai mult exporturile supuse tarifelor comerciale, fiind urmată de Turcia, Vietnam, Thailanda, Coreea de Sud. Top zece este completat de Franța, Finlanda, Cehia, Marea Britanie și Africa de Sud.

Grafic din cadrul studiului care ilustrează clasarea țărilor pe baza creșterii exporturilor globale de produse vizate de ajustările tarifare ale războiului comercial SUA-China, în raport cu modificările tarifelor

„Țări precum Vietnam, Thailanda, Coreea și Mexic au apărut ca și «câștigători» majori la export pe piețele globale pentru produsele pentru care comerțul dintre SUA și China a scăzut. Între timp, un set de țări, inclusiv Ucraina, Egipt, Israel și Columbia, au înregistrat o scădere a exporturilor”, se arată în cercetare.

Cercetarea mai precizează că țări precum Mexicul, Malaezia și Cehia exportă bunuri care pot fi substitute pentru bunurile chinezești, dar complementare celor americane.

Analiza conchide că „reformele și instituțiile specifice fiecărei țări pot fi factori determinanți importanți pentru modul în care exporturile țărilor reacționează în această nouă eră a globalizării”.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *