Președintele Erdogan a anunțat luni că cere admiterea Turciei în Uniunea Europeană la schimb cu acordul pentru admiterea Suediei în NATO. Cererea vine la peste 20 de ani de când lui Erdogan i s-a închis ușa de la Bruxelles pentru deciziile controversate luate de Turcia.
Ankara va sprijini intrarea Suediei în NATO dacă Uniunea Europeană redeschide negocierile pentru aderarea Turciei la UE, a spus luni preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
„Deschideţi în primul rând calea pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană şi apoi vom deschide calea pentru Suedia, la fel cum am făcut pentru Finlanda”, a spus, luni, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, în ajunul summitului anual al NATO de la Vilnius.
Erdogan demanded #Turkey‘s admission to the #EU in exchange for Turkey’s agreement to admit #Sweden to #NATO.”First, open the way for Turkey to join the EU, and then we will clear the way for Sweden’s NATO bid, just as we did with Finland,” the Turkish president said. pic.twitter.com/lFPPlS2XNI
— NEXTA (@nexta_tv) July 10, 2023
Erdogan critică Suedia pentru poziția „tolerantă” față de opozanții kurzi care se află pe teritoriul suedez. Turcia a respins anterior prin veto candidatura Suediei pentru aderare la NATO și a anunțat că principalul motiv este lipsa de angajament a Stockholmului în combaterea “organizaţiilor teroriste”, prin care Ankara se referă în principal la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), potrivit agerpres.ro.
În acest moment, Turcia este ultima ţară din NATO, alături de Ungaria, care se opune aderării Suediei. Guvernul de la Stockholm a modificat și Constituția sa și a adoptat și o legislație antiterorism, în urma depunerii cererii de aderare la NATO, după ce RUsia a început războiul din Ucraina.
Turcia a cerut aderarea la comunitatea europeană încă din 1987 și a devenit candidată oficială pentru primirea în UE la mai mult de 10 ani după acest moment, în 1999. Negocierile pentru aderarea Turciei la UE au început în 2005 și au evoluat foarte încet, iar până în 2016, doar 16 capitole de negociere fuseseră deschise. A urmat apoi înăbușirea sângeroasă a celor care au încercat să-l răstoarne de la putere, în 15-16 iulie 2016, când au murit peste 250 de persoane în afara militarilor implicați în lovitura de stat. Peste 1000 de persoane au fost rănite după desfășurarea de După decapitarea Armatei, Erdogan a continuat cu mari epurări în armată, cu arestarea a zeci de mii de persoane și în poliție, în magistratură, în rândul profesorilor universitari din sistemul de educație din Turcia. Măsurile nu au fost văzute cu ochi buni de Occident, iar Erdogan l-a acuzat de „lipsă de empatie”. După anul loviturii de stat eșuate, negocierile pentru aderarea la UE s-au împotmolit. Iar în acest an, după ce Erdogan a câștigat un nou mandat în fruntea Turciei, mai mulți lideri europeni au anunțat că procedura de aderare la UE a Turciei ar trebui anulată. Germanul Manfred Werner, liderul PPE, a amintit că Turcia, „în loc să sprijine relații mai bune, mai mult le blochează”. Werner amintea de problemele ridicate de când a început invazia rusă în Ucraina, dar și problema Ciprului.
Preşedintele turc a mai reiterat luni că unda verde a Turciei pentru aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică depinde de „realizarea punctelor incluse în acordul tripartit” semnat la summitul NATO de la Madrid de anul trecut între Turcia, Suedia şi Finlanda.
Erdogan poartă discuții luni cu premierul suedez Ulf Kristersson şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, continuă să critice Suedia pentru presupusa indulgenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său. Preşedintele turc urmează să poarte discuţii şi la Vilnius cu preşedintele american Joe Biden.
