Când Muntele Ruang din Indonezia a suferit multiple erupții explozive săptămâna trecută, gazele vulcanice au fost aruncate atât de sus încât au ajuns la al doilea strat al atmosferei, la zeci de mii de metri deasupra pământului, relatează CNN.
Erupțiile vulcanului situat pe insula Ruang au aruncat pe cer un val masiv de lavă și cenușă și au trimis gazele vulcanice la 20.000 de metri în aer, conform estimărilor, cu aproximativ 7.600 de metri mai mult decât zboară de obicei un avion comercial.
Impacturile potențiale ale erupției asupra vremii și climei încep să se facă simțite, chiar dacă pericolul reprezentat de vulcan persistă și evacuările continuă.
Este posibil ca vulcanii să aibă un impact pe termen scurt asupra climei – inclusiv răcirea temperaturii globale – datorită gazelor pe care le injectează în atmosfera superioară.
Dar influența Muntelui Ruang asupra climei va fi probabil minimă, potrivit Greg Huey, directorul Școlii de Științe ale Pământului și Atmosferice din Georgia Tech.
Iar condițiile meteorologice zilnice din apropierea Muntelui Ruang – precum temperatura, norii și ploaia – probabil că nu vor fi influențate de vulcan pentru mult timp, a spus Greg Huey pentru CNN.
Cenușa tinde să se depună rapid
Muntele Ruang, un stratovulcan de 725 de metri de pe insula Ruang din provincia Sulawesi de Nord din Indonezia, a erupt de cel puțin șapte ori de marți seara, a anunțat agenția de vulcanologie a țării .
Stratovulcanii pot produce erupții explozive, deoarece forma lor conică permite acumularea de gaz, potrivit vulcanologilor.
Cenușa vulcanică este de obicei un amestec de corpuri solide zdrobite (roci, minerale și sticlă) și gaze, cum ar fi vaporii de apă, dioxidul de carbon și dioxidul de sulf, potrivit NASA.
„Cenușa în sine este de scurtă durată în atmosferă, deoarece este grea, este mare și tinde să se depună rapid”, a precizat Greg Huey. Gazele, în schimb, sunt capabile să ajungă mult mai sus în atmosferă.
Cenușa densă lângă suprafață creează o calitate periculoasă a aerului și provoacă un efect temporar de răcire, deoarece blochează lumina solară. În momentul în care erupția activă se oprește, cenușa începe să se depună.
Gazele au intrat în stratosferă
Unele gaze de la erupțiile Muntelui Ruang au urcat atât de sus încât au intrat în stratosferă, al doilea strat al atmosferei Pământului. Este situată chiar deasupra troposferei, stratul inferior al atmosferei pământești, care ajunge până la aproximativ 14 kilometri înălțime.
Potrivit lui Greg Huey, stratosfera este un loc foarte uscat și, în mod obișnuit, numai gazele cu o durată lungă de viață – care se întinde pe zeci de ani – se filtrează în ea.
O erupție vulcanică este în esență singura modalitate naturală prin care gazele de scurtă durată – mai puțin de câțiva ani – cum ar fi dioxidul de sulf și vaporii de apă să ajungă în stratosferă.
Odată ajuns în stratosferă, dioxidul de sulf și vaporii de apă se combină pentru a forma aerosoli de acid sulfuric care creează un strat de picături neclare, potrivit UCAR .
Aceste picături se răspândesc departe de punctul lor de intrare și rămân în stratosferă până la trei ani, reflectând lumina soarelui înapoi în spațiu și provocând răcirea temperaturilor globale.
Gazele pot provoca răcirea temperaturii globale
Însă efectul de răcire durează mai mult dacă o cantitate mare de gaz ajunge în stratosferă.
În 1991, Muntele Pinatubo – un alt stratovulcan – a erupt în Filipine și a produs cel mai mare nor de dioxid de sulf măsurat vreodată. Erupția a trimis peste 17 milioane de tone de gaz în atmosferă și a dus la o scădere a temperaturii globale de aproximativ 0,5 grade Celsius (0,9 grade Fahrenheit), care a durat aproximativ un an, potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite.
Prin comparație, specialiștii au estimat că Muntele Ruang a eliberat până în prezent aproximativ 300.000 de tone de dioxid de sulf, deși nu este clar cât de mult din acesta a ajuns în stratosferă.
Chiar dacă este o cantitate destul de impresionantă, este cu mult sub cel mai extrem caz, a explicat Greg Huey.
O erupție la fel de mare ca cea de pe Muntele Pinatubo din 1991 ar putea cu siguranță să răcească planeta pentru câțiva ani, deși nu ar putea șterge problemele climatice actuale ale Pământului cauzate de poluarea care provoacă încălzirea planetei și ar veni cu prețul unor daune imense asupra viații și a proprietății.
Peste 20.000 de zboruri au fost anulate după ce vulcanul Eyjafjallajokull din Islanda a erupt, pe 14 aprilie 2010, trimițând nori de cenușă vulcanică la mii de kilometri depărtare.
Conform estimărilor International Air Transport Association (IATA), norul de cenușă vulcanică extins deasupra Europei a adus companiilor aeriene pierderi zilnice de aproximativ 200 milioane dolari.
Ultima eruptie a vulcanului Eyjafjallajokull avusese loc in 1821.
FOTO: Profimedia
