Ultimul eurobarometru arată că 74% dintre românii care au răspuns cercetării sociologice au precizat că „probabil” vor merge să voteze pe 9 iunie, în timp ce media la nivelul UE e de 71%. Este o creștere de 19 puncte procentuale pentru România, față de în urmă cu cinci ani, în același moment de dinaintea scrutinului.
Conform rezultatelor eurobarometrului, 54% dintre românii chestionați susțin că alegerile europene au o „importanță ridicată” (cu 4% mai mult față de septembrie-octombrie 2023), procent aproiat de media UE, care este de 53%, cel mai mare interes fiind manifestat de categoria 40-54 de ani, unde 62% au indicat „importanța ridicată”.
Legat de probabilitatea de a merge să voteze, 74% dintre românii chestionați au precizat că „probabil” vor merge la urne pe 9 iunie, iar media europeană este de 71%. Un detaliu care iese în față este că intenția de a merge este cu 19% mai mare față de un eurobarometru similar, din februarie-martie 2019, realizat tot cu câteva săptămâni înaint de vot.
Captură din Eurobarometrul privind probabilitatea mergerii la urne în perioada 6-9 iunie / Grafic PE
Alte state în care are loc o creștere a intenției de vot sunt Cehia, cu 28 de puncte procentuale, Finlanda, cu 18 puncte procentuale, Polonia, tot cu 18 puncte procentuale, Letonia (cu 16%)
În ceea ce privește împărțirea demografică în cazul românilor, interesul cel mai mare pentru participare este tot pentru cei din categoria 40-54 de ani, unde intenția celor care vor să meargă la vot e de 82%.
Prioritățile pentru români
Românii care au răspuns întrebărilor din sondajul la nivelul UE au precizat faptul că cele mai importante teme sunt: sprijin pentru economie și crearea de locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).
În schimb, la nivelul UE topul este următorul: lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%), sănătatea publică (32%) și sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (31%).
45% dintre românii chestionați susțin că UE se îndreaptă în direcția corectă, iar 41% în direcția greșită, în timp ce la nivel european media este de 32% pentru cei care spun că direcția este corectă, iar 49% într-o direcție greșită.
În schimb, la aceeași întrebare referitoare doar la situația din țară, 34% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție corectă, iar 57% într-o direcție greșită. La nivel european, media UE este de 27% în ceea ce privește direcția corectă, iar 60% direcție greșită.
Imagine pozitivă a UE
Jumătate dintre românii chestionați au o imagine „pozitivă” despre UE, în timp ce 33% au o imagine neutră, iar 16% „negativă”. Media UE este de 47% pentru imagineaz „pozitivă”, 36% pentru imaginea neutră și 17% pentru imaginea negativă.
Pe de altă partea, în ceea ce privește apartenența la UE, există o oarecare scădere față de septembrie-octombrie 2023. 45% dintre românii chestionați văd apartenența la UE ca pe un lucru bun (față de 51% în urmă cu jumătate de an), în timp ce media europeană este de 60%, în scădere cu un punct procentual.
Poziționarea românilor privind beneficiile apartanenței la UE / Captură din ultimul Eurobarometru
Cu toate acestea, 65% dintre respondenții români recunosc faptul că țara noastră a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, în timp ce media europeană este de 71%.
Concluziile PE
„Sondajul publicat astăzi relevă o tendință pozitivă, ascendentă în ceea ce privește principalii indicatori electorali, cu doar câteva săptămâni înainte de votul din iunie. Interesul pentru alegeri, cunoașterea datei alegerilor, precum și probabilitatea de a vota sunt toate în creștere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023. Creșterile sunt semnificative în comparație cu sondajul din primăvara anului 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare)”, arată Parlamentul European într-un comunicat de presă.
La rândul său, Roberta Metsola, șefa Parlamentului European precizează: „Parlamentul și Uniunea Europeană au obținut rezultate fără precedent în ultimii ani. Ne-am confruntat cu circumstanțe și provocări excepționale, dar am devenit și mai puternici și mai uniți. Parlamentul a fost și va continua să fie vocea și avocatul cetățenilor în UE”.
Mai mult, șefa PE puncteaz că „europenii sunt conștienți de faptul că mizele acestui tur de scrutin sunt mari și că votul este și mai important în contextul geopolitic actual. Îi îndemn pe cetățenii noștri să voteze la viitoarele alegeri europene, să consolideze democrația europeană și să modeleze viitorul Europei.”
Metodologie
În cazul României, cercetarea a fost realizată între 7 februarie 2024 și 25 februarie 2024, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1.046 (iar nivelul UE eșantionul a fost de 26.411) de persoane, pe o populație de peste 15 ani.
