Mai mult de 50 de jaloane și ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt încă neîndeplinite de autoritățile române, cu toate că, potrivit calendarului asumat, ar fi trebuit să fie gata de anul trecut.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a răspuns unei solicitări a ziarului Libertatea privind stadiul PNRR, în condițiile în care la ultimul mare eveniment al Comisiei Europene pe această temă, adică venirea lui Celine Gauer (șefa structurii de la Bruxelles care monitorizează gestionarea PNRR la nivelul UE) la București, din 20 aprilie, aceasta a avertizat că Guvernul României este în mare întârziere.
„România este în întârziere față de ce ar fi trebuit”, a subliniat Gauer, potrivit Adevărul, cerând „accelerarea ritmului” în ceea ce privește implementarea PNRR. Nu în ultimul rând, reprezentanta Bruxelles-ului a avertizat că dacă România nu se mișcă suficient de repede, ar putea chiar să piardă prefinanțarea, deci să dea bani înapoi.
Iar datele brute furnizate de MIPE arată întârzierea, dar nu și vreo urmă de îngrijorare a celor care se ocupă la guvern de PNRR, un program pentru care România ar trebui să-și îndeplinească obligațiile asumate în septembrie 2021.
De precizat că autoritățile europene încă nu au dat undă verde la plata cererii cu numărul 3, deși aceasta e depusă din 15 decembrie 2023, având în componența sa jaloane și ținte din a doua jumătate a anului 2022. Bruxelles-ul a tot cerut clarificări, în special pe zona de profesionalizare a companiilor de stat, unde, potrivit informațiilor Libertatea, oficialii europeni nu au trecut cu vederea că în unele instituții a continuat promovarea nepotismului.
Doar jumătate dintre obiective sunt îndeplinite
Situația nu stă deloc bine nici în ceea ce privește obiectivele pe care România ar fi trebuit să le pună la cheie de la finalul lunii iunie 2023, adică cele aferente trimestrelor I și II.
„Conform calendarului transmiterii cererilor de plată către Comisia Europeană, cererea de plată 4 din PNRR va fi transmisă în trimestrul III al acestui an. Această cerere de plată va conține un număr de 46 de ținte și jaloane, aferente trimestrelor I și II din 2023. La acest moment au fost realizate 26 de ținte și jaloane, în timp ce alte 20 se află în curs de implementare”, arată MIPE în răspunsul pentru Libertatea. Printre obiectivele foarte sensibile din această perioadă este și noua lege a salarizării, unde până în prezent nu există nici măcar o schiță a proiectului.
Chestionat despre banii pe care România speră să-i încaseze din viitoarea cerere de plată, MIPE a avansat suma de 2,68 miliarde de euro.
„Cea de-a patra cerere de plată, în valoare de 2.680.277.594 de euro, din care 1.003.031.904 euro pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 1.677.245.690 de euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă, este condiționată de îndeplinirea integrală a 46 de jaloane și ținte cu termen de îndeplinire trimestrul I 2023 și trimestrul II 2023”, a transmis instituția condusă în prezent de Adrian Câciu.
6 din 38
Situația este și mai dezastruoasă în ceea ce privește obiectivele din PNRR din partea a doua a anului 2023
„Jaloanele aferente trimestrelor III și IV din 2023, respectiv 38 de ținte și jaloane scadente (din care au fost implementate 4 jaloane și două ținte, iar restul sunt în curs de implementare), vor face obiectul cererii de plată nr. 5, cu termen de transmitere trimestrul I (n.r. – lunile ianuarie – martie) 2025”, arată MIPE, ceea ce înseamnă că 32 de obiective, adică aproape 80% din cele aferente trimestrelor III și IV, nu sunt gata.
