Libertatea a comparat prețul total al unui coș cu aproximativ 40 de produse, de la alimente de bază la produse de igienă. Pe același coș, care costa 389,98 de lei în decembrie 2020, anul pandemiei, în prezent ar trebui să plătim 543,6 lei, în urcare cu 39,38%.
Prețurile sunt ale unor produse identice, cumpărate, atât în 2020, cât și acum, de la aceleași supermarketuri sau hipermarketuri din țară.
Bonurile de la casa de marcat, păstrate din 2020, arată că, între timp, anumite produse au avut creșteri masive de prețuri, precum:
cotletul de porc – de la 25 de lei la 38,49 de lei pe kilogram
laptele – de la 5,5 lei la 8,9 lei
cafeaua Jacobs – de la 11,3 lei la 19,07 lei
detergentul Persil pudră de două kilograme – de la 19 lei la 34 de lei.
În tabelele de mai jos puteți vedea cum au evoluat prețurile, produs cu produs.
!function(e,n,i,s){var d=”InfogramEmbeds”;var o=e.getElementsByTagName(n)[0];if(window[d]&&window[d].initialized)window[d].process&&window[d].process();else if(!e.getElementById(i)){var r=e.createElement(n);r.async=1,r.id=i,r.src=s,o.parentNode.insertBefore(r,o)}}(document,”script”,”infogram-async”,”https://e.infogram.com/js/dist/embed-loader-min.js”);Scumpiri alimente 2023Infogram
În concluzie: prețul total al produselor în decembrie 2020 a fost de 389,98 de lei. În decembrie 2023, același coș costă 543,6 lei. Ceea ce înseamnă o scumpire cu 39,38%.
Principalele cauze ale scumpirilor: prețul energiei și intervențiile statului
Economiștii pun creșterile de prețuri pe seama scumpirii masive a energiei și pe taxele introduse de stat. Concomitent, atât producătorii, cât și retailerii, au consemnat profituri-record.
„Principala cauză a scumpirilor este faptul că prețul energiei a crescut foarte mult. România putea să evite foarte bine acest șoc inflaționist. Se puteau lua măsuri naționale, negociate la Bruxelles. De exemplu, puteam să ne decuplăm de bursele energetice europene. Statul nu a vrut, pentru că a fost perfect pentru el să ia mai mulți bani de la firme și cetățeni”, consideră Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană.
Consultantul fiscal Emilian Duca indică, la rândul său, problema prețului energiei, dar crede că principala problemă o constituie intervențiile dese ale statului în piața liberă.
„În România, cea mai mare parte a scumpirilor vine din măsurile statului, pentru că statul e neserios. Politicile fiscale nu au fost armonizate cu cele ale Băncii Naționale a României. Crești impozitul pe multinaționale? Acea creștere se va vedea în preț”, acuză Duca.
Emilian Duca | Foto: zf.ro
În toată Europa au început să scadă prețurile, dar la noi, nu, pentru că statul a vrut să intervină pe piață și acum se văd efectele.
Emilian Duca, consultant fiscal:
„Ce vedem acum este o retrogradare a gândirii economice în România”
Consultantul fiscal spune că o altă problemă este lipsa educației financiare și crede că românii se vor orienta din ce în ce mai mult către produse mai ieftine, precum în Occident.
„Dacă ai educație financiară, știi să cauți alternative. De asta în Occident nu au crescut prețurile la fel ca la noi, pentru că cetățenii au acest exercițiu. Dacă o multinațională vede că nu poate crește prețurile, pentru că acest lucru se vede în vânzări, atunci imediat și la raft scade prețul”, afirmă acesta.
Bogdan Glăvan consideră că prețurile din România nu scad din cauza politicilor promovate de stat.
Bogdan Glăvan/Agerpres
„Problema la noi este că statul cheltuie mai mult decât își permite. Și această notă de plată tot este rostogolită. Acum vor plăti companiile și angajații din mediul privat. Noi jucăm un fel de Popa Prostul, ascundem că România consumă mai mult decât își permite. Producătorul și retailerul sunt mici angrenaje în această ecuație. Inflația produce venituri și profituri iluzorii, atât pentru stat, cât și pentru companii”, susține profesorul de economie.
Iar când prețurile se vor stabiliza, vom vedea „adevăratele consecințe”: șomaj și închideri de firme, mai arată Glăvan.
Lucrurile se vor agrava și mai mult în viitor, când se vor termina fondurile europene și va veni la pensie generația decrețeilor. PNL și PSD s-au blocat în propria incompetență. Ce vedem acum este o retrogradare a gândirii economice în România, similară cu cea din anii ’20-’30.
Bogdan Glăvan, profesor de economie:
Iar acest lucru duce mai departe la extremism, avertizează Glăvan.
Retailerii și producătorii au profituri-record
Creșterile de prețuri vin în contextul în care atât producătorii de alimente și bunuri, cât și retailerii înregistrează profituri-record, atât în România, cât și la nivel mondial.
Cei mai mari 11 retaileri din România au consemnat în 2022 o creștere a profiturilor de 43%, până la 3,15 miliarde de lei, conform calculelor revistei <a href=”https://revistaprogresiv.ro/articole/topul-marilor-retele-de-retail-2022-un-considerabil-mai-bun-si-mai-profitabil”>Progresiv</a>, pe baza bilanțurilor publicate de Ministerul Finanțelor.
Un număr de 7 retaileri din 11 au consemnat creșteri de profit anul trecut, mai arată sursa citată.
Vânzările din 2022 ale celor mai mari 11 rețele au consemnat, la rândul lor, o creștere de 19%, până la un total de 96,42 miliarde de lei.
Spre comparație, România a terminat anul trecut cu o inflație de 13,8%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). În primele 11 luni din acest an, inflația s-a situat la 6,3%.
Pe lângă retaileri, și producătorii de alimente și bunuri de larg consum au consemnat profituri însemnate.
Nestle România, filiala locală a celei mai mari companii de alimentație din lume, a raportat în 2022 afaceri totale de 1,22 de miliarde de lei și un profit net de 91,4 milioane.
În 2021, afacerile erau de 1,1 miliarde de lei, iar câștigul net de 74,6 milioane.
Nestle produce de la napolitanele Joe, cafeaua Nescafe, cerealele Nesquick și Cheerios, apa San Pellegrino, ciocolata Kit Kat, are în portofoliu brandurile de înghețată Haagen Dazs și Movenpick, ingredientele Maggi și brandurile de mâncare de animale Purina și Friskies.
La nivel global, grupul elvețian a avut venituri totale de 94,42 de miliarde de franci elvețieni (99,9 miliarde de euro), un profit net de 9,27 de miliarde de franci elvețieni (9,8 miliarde de euro) și o marjă de profit de 9,82%.
Procter & Gamble Distribution, filiala din România a celui mai mare producător de bunuri de larg consum din lume, a raportat anul trecut afaceri de 2,14 miliarde de lei și un profit net de 43,6 milioane de lei.
În 2021, vânzările au fost de 1,86 de miliarde de lei, iar profitul – de 21,8 milioane.
Procter & Gamble produce de la detergenții Ariel și Tide la scutecele Pampers, absorbantele Always și Tampax, aparatele de ras Gillete, electrocasnicele Braun, șampoanele Head & Shoulders și Pantene, deodorantele Old Spice etc.
La nivel global, P&G a consemnat afaceri de 80,18 miliarde de dolari (74,2 miliarde de euro) în anul fiscal precedent, un profit net de 14,78 de miliarde de dolari (13,67 de miliarde de euro) și o marjă de 18,38%.
Evoluții similare înregistrează și Coca-Cola, cel mai mare producător de sucuri din lume.
Coca-Cola HBC România a înregistrat anul trecut vânzări de 3,2 miliarde de lei și un profit de 394,5 milioane de lei. În 2021, afacerile erau de 2,76 de miliarde, iar profitul a fost de 297 de milioane de lei.
La nivel global, grupul a avut anul trecut vânzări de 43 de miliarde de dolari (39,78 de miliarde de euro), profit net de 9,54 de miliarde dolari (8,8 miliarde de euro) și o marjă de 22,19%.
Coca-Cola deține atât brandul omonim, cât și Sprite, Fanta, Dr. Pepper, sucurile naturale Cappy, cafeaua Costa, ceaiul Fuzetea, apa tonică Schweppes, apa minerală Dorna și SmartWater.
