Extremiștii „antieuropeni” vor obține victorii majore la alegerile europene din iunie, arată un nou studiu. Ce înseamnă asta pentru UE

Extremiștii și populiștii eurosceptici ar putea câștiga alegerile în nouă țări UE, inclusiv Franța, Austria și Polonia, și s-ar putea clasa pe locul doi sau trei în alte nouă state, inclusiv Germania, Spania și România, arată un raport al think-tank-ului Consiliul European pentru Relații Externe, citat de The Guardian, care interpretează sondajele dinaintea scrutinului europarlamentar din luna iunie.

Sondajele arată că partidele extremiste și populiste eurosceptice sau antieuropene vor obține câștiguri importante la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, ceea ce ar putea schimba puternic balanța parlamentară spre dreapta și ar putea pune în pericol politicile-cheie ale UE, inclusiv acțiunile privind clima, extinderea, migrația sau sprijinul pentru Ucraina.

Analizele din toate cele 27 de state membre ale UE, combinate cu o modelare a rezultatelor obținute de partidele naționale la alegerile anterioare pentru Parlamentul European, arată că partidele radicale de dreapta sunt pe cale să termine pe primul loc în nouă țări, inclusiv în Austria, Franța și Polonia.

În alte nouă țări, printre care Germania, Spania, România, Portugalia și Suedia, partidele extremiste și populiste vor termina pe locul doi sau pe trei.

Rezultatul ar fi că pentru prima dată, Parlamentul European ar putea avea o coaliție majoritară de dreapta, formată din creștin-democrați, conservatori și deputați ai dreptei radicale.

Analiza ar trebui „să servească drept un semnal de alarmă pentru factorii de decizie europeni cu privire la miza alegerilor”, au declarat politologii Simon Hix și Kevin Cunningham, coautori ai raportului dat publicității de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank de la Bruxelles.

Cercetătorii au afirmat că implicațiile votului sunt majore, susținând că următorul Parlament European ar putea bloca legile privind clima și ar putea adopta o poziție mai dură în alte domenii UE, inclusiv migrația, extinderea și sprijinul pentru Ucraina.

Dezbaterile interne ar putea fi, de asemenea, afectate, spun ei, consolidând „axa tot mai mare a guvernelor care încearcă să limiteze influența UE din interior”: Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia și, dacă partidul lui Geert Wilders va conduce noul guvern, Olanda.

Posibila revenire a lui Donald Trump în SUA și o coaliție de dreapta, orientată spre interior, în Parlamentul European, ar putea duce la o respingere a „interdependenței strategice și parteneriatelor internaționale în apărarea intereselor și valorilor europene”, au avertizat ei.

Succesul populiștilor

Proiecțiile arată că principalele grupuri politice din parlament – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Partidul Socialiștilor și Democraților (S&D) de centru-stânga, grupul centrist Renew Europe (RE) și Verzii (G/EFA) – vor pierde din eurodeputați.

Stânga și dreapta populistă, inclusiv Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID), vor fi principalii beneficiari, cu o posibilitate reală de a intra pentru prima dată într-o coaliție majoritară.

Deși este probabil ca PPE să rămână cel mai mare grup, să își păstreze capacitatea de stabilire a agendei și să determine alegerea viitorului președinte al Comisiei Europene, raportul susține că populiștii, în special cei din dreapta radicală, vor avea un cuvânt mai important de spus ca niciodată.

Vocile lor vor avea cea mai mare greutate în mai multe state membre fondatoare, sugerează sondajul, care observă că Frații din Italia, ai Giorgiei Meloni, își vor mări numărul de eurodeputați la 27, iar Adunarea Națională, a lui Marine Le Pen, este pe cale să câștige un număr-record de 25 de locuri.

În Austria, Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreaptă, ar urma să își dubleze numărul total de eurodeputați, ajungând la șase, în timp ce în Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), ar urma să își dubleze reprezentarea în Parlamentul European, ajungând la 19 mandate.

Concret, partidele populiste eurosceptice ar urma să se claseze pe primul loc în Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia, și pe locul doi sau trei în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Suedia și Spania.

Cum se va schimba echilibrul în Parlamentul UE

Ca urmare, se estimează că grupul de extremă dreapta ID va câștiga cu până la 40 de locuri în plus, pentru un total de 98, ceea ce ar putea face din el a treia forță politică și ar deschide posibilitatea unei coaliții „a dreptei populiste” (PPE, ECR și ID) cu 49% din eurodeputați în noul parlament, se arată în raport.

Sondajele și modelele sugerează că actuala coaliție de „centru-stânga” (S&D, G/EFA și Stânga) își va vedea numărul de eurodeputați scăzând de la 36% la 33% din total, în timp ce principala coaliție de „centru-dreapta” (PPE, RE și ECR) va scădea de la 49% la 48%.

Autorii raportului au notat că rolul partidului Fidesz din Ungaria ar putea fi critic: în prezent neafiliat, partidul premierului Viktor Orbán ar putea obține 14 locuri și ar putea – prin alăturarea la ECR, partid național-conservator – să devină al treilea grup ca mărime.

Dacă vor face acest lucru, ECR și ID combinate ar avea aproape 25% din deputații europeni din legislativ. Între timp, se preconizează că actuala „super-coaliție” a partidelor tradiționale (PPE, S&D și RE) va scădea de la 60% la 54% din deputații europeni.

Apel către partidele tradiționale

Autorii raportului au declarat că cele mai mari implicații ale modificării echilibrului din Parlamentul European vor fi în politica de mediu, unde S&D, RE și stânga au asigurat progresul.

Acest lucru ar putea fi în curând zădărnicit de o coaliție care se va pronunța „împotriva acțiunilor politice pentru climă”, au spus ei.

În mod similar, alianța de centru și centru-stânga (RE, S&D, G/EFA, Stânga, părți din PPE) care a impus măsuri privind statul de drept, inclusiv reținerea alocărilor bugetare împotriva Ungariei și Poloniei, s-ar putea să nu mai existe, sugerează raportul.

Autorii au făcut apel la factorii de decizie politică, cărora le-au cerut să examineze tendințele care determină actualele modele de vot în Europa și să dezvolte discursuri clare, care să abordeze necesitatea unei Europe globale într-un climat geopolitic din ce în ce mai tensionat și mai periculos.

„Alegerile din iunie, pentru cei care vor să vadă o Europă mai globală, ar trebui să se refere la protejarea și consolidarea poziției UE”, a declarat Hix, specialist în politică comparată la Institutul Universitar European din Florența.

„Campaniile ar trebui să le ofere cetățenilor motive de optimism. Acestea ar trebui să vorbească despre beneficiile multilateralismului. Și ar trebui să clarifice, în ceea ce privește problemele-cheie legate de democrație și statul de drept, că ei, și nu cei de la periferia politică, sunt cel mai bine plasați pentru a proteja drepturile europene fundamentale”, a spus expertul.