Marșul Bucharest Pride de anul acesta a strâns 25.000 de oameni, cel mai mare număr de participanți din ultimii 18 ani de când este organizat evenimentul, au anunțat organizatorii. Au fost oameni de toate vârstele, de la adolescenți la familii cu copii și seniori. Participanții au străbătut Calea Victoriei, au cântat, au dansat, au fluturat steaguri și baloane. Am vorbit cu mai multe cupluri participante despre ce înseamnă pentru ele familia.
Tema Pride de anul acesta a fost „Visible love. Visible families” (Iubire vizibilă. Familii vizibile), inspirată din decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care a cerut României în primăvară să recunoască familiile formate din persoane de același sex, după ce 21 de familii de acest fel au dat în judecată statul român.
Au participat la marș și bărbați în fustă și pe tocuri, cu măști sau curcubeie desenate pe față. „Fiecare are normalul lui”, spune una dintre manifestante ca răspuns la Marșul normalității ce a avut loc în aceeași zi în Capitală. Și acest eveniment organizat de Noua Dreaptă a avut ca temă centrală familia, dar au subliniat aceștia, doar cea „formată din bărbat și femeie”.
Teo și Ștefi și-ar dori să se poată căsători în România și să nu fie nevoite să emigreze
„Mama mea o iubește pe ea, mama ei – pe mine”
Teo și Ștefi sunt două fete de 27 de ani care de cinci ani formează un cuplu. S-au cunoscut la o petrecere organizată de MozaiQ, asociație pentru persoanele LGBTQIA+ din România.
Cele două povestesc că și înainte de a se cunoaște vorbeau deschis despre orientarea lor sexuală, așa că cei din jurul lor au acceptat cu ușurință noua relație. Totuși, „a fost puțin mai greu cu părinții”, spun ele. Chiar dacă sunt de cinci ani împreună, doar mamele lor știu asta. Ștefi povestește că voia să îi spună tatălui ei, însă era „foarte homofob”. A murit înainte vorbească despre asta. Nici tatăl lui Teo nu știe încă.
„Mama mea o iubește pe ea, mama ei, pe mine”, spune Teo despre relația pe care cele două o au cu mamele lor.
Iau în considerare să plece din țară, dacă nu se vor putea căsători în România
Teo și Ștefi își doresc să se căsătorească, dar încă nu pot în România: „Toate planurile noastre au fost condiționate de o eventuală plecare din țară, tocmai pentru că vrem să avem măcar un parteneriat, o protecție, să știu că ea este responsabilă de mine și să putem să construim ceva împreună, ne vedem pentru tot restul vieții împreună”, povestește Ștefi.
„Vrem să facem lucruri pe care toată lumea le poate face. La un moment dat eu nu lucram, iar apoi ea nu a lucrat și era o problemă că eu nu puteam să o iau pe asigurarea mea și ea nu putea pe a ei”, explică Teo.
„Ne apropiem de 30 de ani. Noi cât mai trebuie să așteptăm aici să se întâmple ceva?”, spun cele două tinere.
Doar 6 țări din UE, printre care și România, nu recunosc parteneriatele gay
Chiar dacă au luat în considerare să plece în altă țară unde familiile gay sunt recunoscute, fetele povestesc că și procesul de a obține o nouă cetățenie și de a se căsători este destul de lung. De aceea, și-ar dori ca lucrurile să se miște la noi în țară.
„Oamenii care ne văd la Pride pot să vadă că nu suntem demonii de pe internet, cum se vehiculează pe unele grupuri de Facebook”, mai adaugă Teo.
Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România sunt singurele țări din Uniunea Europeană care nu recunosc căsătorii sau parteneriate între persoanele de același sex, potrivit <a href=”https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22741266-rom-nia-printre-cele-ase-care-nu-permit-toria-ntre-persoane-acela-sex-sau-ncheierea-parteneriatelor-civile-statele-care-sunt-permise.htm”>Hotnews</a>.
„După toate studiile, românii sunt pregătiți să accepte diversitatea tuturor familiilor”
Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru sunt unul dintre cuplurile gay care au dat România în judecată la CEDO pentru că nu le recunoaște familia.
„A pornit de la nevoia reală de protecție pentru familiile noastre pentru că familiile persoanelor de același sex sunt inexistente în fața autorităților române și nu beneficiază de niciun fel de drepturi precum sunt familiile protejate prin instituția căsătoriei”, povestește Victor.
Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru au dat România în judecată la CEDO
Înainte de a apela la CEDO, Florin și Victor au încercat să determine autoritățile române pentru a schimba legislația: „Pentru că nu mai aveam altă opțiune prin care să atragem atenția autorităților române asupra acestei nevoi, epuizasem deja toate formele legale la nivelul instituțiilor în România, ne-am hotărât să dăm statul în judecată”, explică cei doi.
Asociația Accept a lansat anul acesta un spot video în care trei mame își arată suportul față de copiii lor, membri în comunitatea LGBT.
Florin spune că politicienii mai trebuie să facă pasul, căci societatea românească poate accepta familiile formate din persoane de același sex. „După toate studiile, românii sunt pregătiți să accepte diversitatea tuturor familiilor. Am avut un referendum în 2018 care a arătat că românii înțeleg că există multe tipuri de familii în România și toate trebuie protejate. Ăla a fost semnalul pe care românii l-au trimis clasei politice”.
„Suntem peste 1,5 milioane de persoane LGBT în această țară”
De asemenea, el crede că „Guvernul nu poate aștepta ca societatea să se schimbe, are și obligația de a executa astfel de hotărâri judecătorești care, la rândul lor, schimbă mentalități”.
Florin și Victor nu vor să se mute din România într-o țară care recunoaște căsătoriile gay. Tocmai de aceea au apelat la CEDO: „Am existat întotdeauna ca familii în această țară, dar e prima dată când avem un titlu, când ne batem pentru drepturile noastre […] Nu vrem ca urmașii noștri să plece din această țară pentru că sunt călcați în picioare. Suntem peste 1,5 milioane de persoane LGBT în această țară, nu ne pot trata ca și cum nu existăm”.
„Protejați toate familiile”, este mesajul celor doi.
Un eveniment și pentru turiști
Sebastian și Mary sunt un cuplu heterosexual care a participat la Marșul Bucharest Pride 2023. Ea e austriacă și el – neamț. Sebastian are o cămașă pe care spune că a luat-o de la raionul femei și niște pantaloni scurți cu două palme deasupra genunchiului.
Spune că îmbrăcămintea lui a întors câteva capete în România, și nu de admirație. „A fost un sentiment ciudat ca băieții să se holbeze la mine făcând glume despre ținuta mea”, spune Sebastian.
„Nimeni din oraș nu vrea să vadă oameni diferiți”, spune Mary care s-a împrietenit în Austria cu o româncă emigrată acolo și care le-a recomandat să viziteze Bucureștiul. Cei doi stau în apartamentul româncei în acest timp.
Sebastian și Marry, turiști în București, cred că ar trebui mai mulți heterosexuali să sprijine comunitatea LGBTQIA+
Spun că a fost destinul să ajungă la Pride în Capitală
Totuși, văzând atâta lume la Pride, cei doi consideră că țara noastră se îndreaptă într-o direcție bună: „Și în Germania, și în Austria, a durat mult timp până când lucrurile au ajuns așa, adică să poți să te comporți, să te îmbraci și să fii cine vrei să fii. Este un proces. Când mă aflu aici, în această locație (Parcul Izvor – n.r.), pot vedea că țara voastră este pe calea cea bună”.
Chiar dacă cuplul nu a venit în București special pentru Pride, ei spun că se bucură să fie aici: „A fost destinul!”, glumește Sebastian. Cei doi cred că persoanele din comunitatea LGBTQIA+ trebuie sprijinite: „Este important să facem evenimente ca acesta, pentru a arăta că există o lume atât de diversă”.
