În contextul economic actual, fiecare cetățean român activează sub o povară financiară semnificativă, având o datorie de aproximativ 8.815 euro, necesară pentru a acoperi datoria externă a României, generată în mare parte de cheltuielile guvernării PSD-PNL.
Această cifră alarmantă vine într-un moment în care România se confruntă cu provocări economice și financiare majore, exacerbate de deciziile politice și de managementul fiscal discutabil al guvernelor precedente.
Contextul creșterii datoriei externe
La începutul anului 2024, datoria externă totală a României a ajuns la 173 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 4,3 miliarde de euro doar în luna ianuarie. Această creștere substanțială reflectă o tendință îngrijorătoare a guvernului de a se îndatora pe piețele externe la dobânzi considerabile, într-un efort de a finanța cheltuielile curente și proiectele de dezvoltare.
„Dezmăţul electoral, dar şi lipsa de profesionalism a guvernului PSD-PNL a adus România în pragul colapsului financiar. Marii investitori au ajuns să ocolească ţara noastră, din cauza mediului fiscal imprevizibil, iar împrumuturile pe care guvernul Ciolacu le face de pe pieţele externe, la dobânzi uriaşe, sunt folosite pe post de mită electorală.
Actualul ministru de Finanţe, domnul Boloş, spunea luna trecută că va fi nevoie de cel puţin şapte ani pentru a reduce deficitul bugetar până la 3% din PIB, de la un nivel de 5% din PIB, ceea ce înseamnă că după campania electorală pe români îi aşteaptă doar şapte ani taxe, impozite şi alte noi biruri pentru echilibrarea situaţiei economice”, a afirmat Sorin Lavric, conform comunicatului de presă al AUR. Mai exact ar fi vorba de aproximativ 8.815 euro.
Impactul asupra cetățenilor
Creșterea datoriei externe nu este doar o problemă abstractă a statului, ci are implicații directe asupra vieții fiecărui român. Pe măsură ce datoria crește, guvernul este forțat să aloce o parte din bugetul național pentru serviciul datoriei, reducând astfel fondurile disponibile pentru servicii esențiale precum sănătatea, educația și infrastructura. Aceasta înseamnă că, în mod indirect, fiecare cetățean contribuie la rambursarea acestor împrumuturi prin taxe și impozite.
Criticii actualei guvernări, cum ar fi Sorin Lavric de la AUR, subliniază faptul că „dezmățul electoral” și „lipsa de profesionalism” a contribuit semnificativ la situația dificilă în care se află țara . Investitorii internaționali devin tot mai reticenți în a aloca resurse către România, datorită unui mediu fiscal imprevizibil și a unei politici economice instabile. Acest lucru limitează accesul țării noastre la finanțări externe avantajoase, crescând dependența de împrumuturi costisitoare.
Perspectiva de a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB în următorii șapte ani, așa cum a menționat ministrul Finanțelor, domnul Boloș, evidențiază un drum lung și anevoios către stabilizarea financiară . Aceasta presupune măsuri de austeritate și noi sarcini fiscale pentru cetățeni, într-o perioadă în care economia globală este marcată de incertitudini.
Apelul la acțiune și responsabilitate
În acest context, este esențial ca cetățenii să fie conștienți de importanța participării la procesul electoral și de necesitatea de a alege reprezentanți care prioritizează responsabilitatea fiscală și dezvoltarea economică durabilă. Este evident că schimbarea cursului necesită o abordare diferită, una care să pună bazele unei economii robuste, capabile să servească interesele tuturor românilor, nu doar ale unui grup restrâns de decidenți politici.
Datoria fiecărui român, reflectată în suma de 8.815 euro, este un semnal de alarmă care ar trebui să mobilizeze societatea către o implicare mai activă în deciziile economice și politice ale țării. Managementul fiscal prudent, împreună cu strategii de dezvoltare pe termen lung, sunt esențiale pentru a asigura o Românie prosperă pentru generațiile actuale și viitoare
