Această postare inedită vineca o reacție la interviul acordat de președintele rus, Vladimir Putin, jurnalistului american Tucker Carlson, unde subiectele sensibile precum istoria și teritoriile străine au fost aduse în discuție. Cu o abordare plină de umor și ironie, fostul președinte al Mongoliei a reacționat într-un mod original, amintind tuturor că istoria și cultura mongolă au un loc special în istoria regiunii.
“După discuția lui Putin. Am găsit o hartă istorică a Mongoliei. Nu vă faceți griji. Suntem o națiune pașnică și liberă”, a scris pe platforma X oficialul mongol, și și-a ilustrat postarea cu hărți ale imperiului Mongol la apogeul său.
After Putin’s talk. I found Mongolian historic map. Don’t worry. We are a peaceful and free nation🌏 pic.twitter.com/w5c2Hr0cQK
— Mongol Tsakhia ELBEGDORJ (@elbegdorj) February 11, 2024Interviul cu Tucker Carlson, care a făcut valuri în politica internațională
Preşedintele rus a vorbit zeci de minute despre propria versiune a istoriei. Vladimir Putin a deschis interviul cu cea ce numit “mic context istoric”. Pentru mai bine de 20 de minute, Putin a vorbit despre versiunea sa a istoriei, inclusiv despre crearea statului rus. Preşedintele rus a spus că îi va oferi “documente” lui Carlson “ca să nu credeţi că inventez lucruri”.
După “lecţia de istorie” din partea lui Vladimir Putin, Tucker Carlson l-a întrebat: “Dumneavoastră susţineţi că Ucraina, cu siguranţă părţi din Ucraina, estul Ucrainei, este de fapt Rusia, de sute de ani. De ce nu aţi luat-o pur şi simplu când aţi devenit preşedinte acum 24 de ani? Aveţi arme nucleare. Ei nu au. Este de fapt pământul vostru. De ce aţi aşteptat atât de mult?”
Preşedintele rus a evitat un răspuns. Putin a continuat să vorbească despre istorie, spunând că ţările care făceau parte din URSS au fost “consacrate ca aparţinând Rusiei” după cel de-al Doilea Război Mondial. El a spus că zone care au devenit ulterior parte a Republicii Sovietice Ucraina au fost transferate “din motive inexplicabile” şi că “nu au fost niciodată numite Ucraina”.
Invazia mongolă a Rusiei Kievene a fost o năvălire a mongolilor nomazi în statul feudal Rusia Kieveană, începând cu 1223. Invazia a grăbit prăbușirea Rusiei Kievene și a influențat în mod hotărâtor istoria Rusiei, prin ridicarea la putere a Cnezatului Moscovei (care a asimilat și Cnezatul Vladimir-Suzdal) și prin mutarea capitalei de la Kiev la Vladimir, proces început de Andrei Bogoliubski cel Pios și finalizat de Iaroslav al II-lea, și apoi la Moscova, arată cărțile de istorie.
În timp ce Rusia Kieveană trecea printr-un proces de fragmentare, statul a trebuit să facă fața atacului neașteptat al unui invadator neștiut de nimeni până atunci, venit din Orientul Îndepărtat.
Cnejii slavi au auzit pentru prima oară de mongoli de la cumani, care jefuiseră în trecut așezările rusilor de la frontieră, dar care acum doreau să conviețuiască în pace cu aceștia, și care spuneau: „Acești străini cumpliți ne-au luat țara ieri, și mâine o vor lua și pe-a voastră , dacă nu veniți să ne ajutați.” Ca răspuns la aceste cereri de ajutor, Mstislav cel Cutezător și Mstislav Romanovici cel Bătrân au format o alianță și s-au îndreptat spre răsărit pentru a face față amenințării, dar au fost învinși într-un mod categoric în marea bătălie de pe malurile râului Kalka (1223).
Țara a rămas în acel moment la mila invadatorilor, dar în loc să-și continue avansarea către apus, mongolii s-au retras pe neașteptate, pentru a nu mai reapărea decât peste treisprezece ani, timp în care cnejii ruși au continuat să se certe și să se lupte între ei, până în momentul în care au fost luați prin surprindere de o nouă invazie de o amploare nemaiîntâlnită până atunci.
