Multe dintre alimentele pe care le consumăm zi sunt pline de pesticide care să le facă să reziste mai mult la raft. O arată studiile în alimentație, dar și probele recoltate de inspectorii sanitari în urma controalelor.
Brânza de oaie făcută din lapte de vacă sau din ulei de palmier, ori roșiile fără gust sunt doar câteva dintre exemple. Atunci când sunt luați la întrebări comercianții se revoltă, iar autoritățile recunosc și ele că sancțiunile sunt mult prea mici pentru a opri frauda alimentară.
Frauda alimentara a devenit un fenomen in tara noastra asta in contextul in care romanii se orienteaza mai mult dupa preturile mic decat dupa calitate. Iar in aceste conditii ajungem de cele mai multe ori sa cumparam alimente care ne fac mai mult rau decat bine, iar specialistii avertizeaza ca unele ingrediente pot duce la aparitia unor boli sau le pot agrava pe cele pe care le avem si asta pt ca de cele mai multe ori verdeturile, fructele sau legumele contin un nivel urias de pesticide, mult mai mare decat limita admisa, iar unele tipuri de branzaturi nu contin nici macar lapte desi este ingredientul principal.
Vom vedea dupa ce trebuie sa ne orientam atunci cand cumparam anumite alimente. Reporterii Realitatea Plus au realizat un material cu camera ascunsa in mai multe piete cat si magazine din Capitala.
„- Avem o nelămurire, am gustat mai încolo și era tot de la Sibiu și avea mai mult gust decât branza dvs. și nu stim de unde să cumpărăm că nu înțelegem situația.
– Fiecare brânză are gustul ei. Păi tot de oaie și tot de la Sibiu. Acolo e un furnizor și aici e alt furnizor. Și care e diferența? Nu știm.
– De acolo ne-au zis că trebuie să aibă și miros și gust de lapte și nu are.
– Care?
– Asta.
– Care e diferența?
– O faceți dvs. Sau sunteți doar vânzător?” este dialogul dintre reporteri și un comerciant.
Capcanele din așa-zisele alimente dietetice. Cum fac, de fapt, mai mult rău decât bine
Reacția comercianților este halucinantă atunci când sunt întrebați despre proveniența produselor și ingredientele folosite. Deși mulți vând brânzeturi și lactate sub denumirea de Sibiu, datele arată că tarabele piețelor sunt pline de aşa-zişi “sibieni”, care vând brânză neetichetată şi n-au nicio legătură cu adevăraţii ciobani de la Jina. O recunosc și autoritățile.
„- Am avut situații in care au declarat ca e branza de oaie si era branza facuta din lapte de vaca sau au fost situatii unde nu am gasit absolut deloc lapte si erau din fel de fel de produse vegetale.
– Adica ati gasit si branza facuta din ulei de palmier?
– Da”, a spus Dănuț Pale, Vicepreședinte ANSVSA
„Noi recoltam probe si avem laboratoarele autoritatii sanitar veterinare raspandite in fiecare judet. Ori de cate ori avem o suspiciune recoltam”, a mai spus oficialul ANSVSA.
Sancțiunile sunt însă mult prea mici pentru a opri frauda alimentară.
„Daca discutam despre produse agro alimentare care se gasesc in piete, oboare trebuie sa fim foarte atenti la certificatul de producator care se gaseste pe taraba respectiva – discutam de ceapa, de cartofi, de legume, de branza. Trebuie sa se regaseasca datele de identificare si ce poate sa comercializeze. Daca scrie doar branza de capra si el vinde branza de oaie, atunci acolo e ceva in neregula” a spus Sorin Mierlea, președinte InfoCons.
Și medicii trag un semnal de alarmă.
„Produsele se fac ca sa fie vandute, nimeni nu face mancare ca sa satisfaca senzatia de foame, asta facea mama mare. Noi facem acum industrial mancare ca sa fie cumparata si sa fie vanduta si atunci mancarea ca indicatie la producator este sa fie ieftina, sa fie gustoasa” a spus Doru Negru, Medic Primar Diabet Zaharat, Nutriție Și Boli Metabolice.
Inspectorii sanitari pregătesc acum sancțiuni care vor ajunge și până la 70.000 de lei pentru frauda alimentară.
