Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut luni, 29 ianuarie, generalului Valeri Zalujnîi să demisioneze de la conducerea armatei ucrainene, însă generalul a refuzat, ceea a declanșat apariția unor speculaţii cu privire la faptul că urmează să fie dat afară, scrie news.ro preluând The Guardian.
Tensiunile între liderul de la Kiev și șeful armatei ucrainene se acumulează de mai multe săptămâni, în urma eşecului unei contraofensive ucrainene declanșate în vară, însă o eventuală obligare a lui Zalujnîi să plece de la conducerea forțelor armate este considerată şocantă de către mulţi observatori.
Un deputat ucrainean din opoziţie, Oleksii Goncearenko, un susţinător al generalului, a declarat pentru The Guardian, că a “înţeles că preşedintele (Volodimir Zelenski) i-a cerut ieri (luni, n.r.) lui Valeri (Zalujnîi) să demisioneze, dar acesta a refuzat”.
Deputatul consideră că este vorba despre un conflict de personalitate între cei doi.
“Personal, cred că (demisia lui Zalujnîi, n.r.) este o idee proastă. Nu există probleme fundamentale între ei, însă biroul lui Zelenski este îngrijorat că Zalujn]i face declaraţii politice şi nu militare”, a spus Goncearenko.
Luni după-amiază, rețelele de socializare au fost inundate de anticipări ale unei demiteri iminente a lui Zalujnîi.
După aproximativ două ore, Ministerul ucrainean al Apărării a reacţionat sec: “Dragi jurnalişti, răspundem imediat tuturor.Nu, nu este adevărat”.
Publicația britanică notează că nu este clar dacă subiectul s-a încheiat aici.
Posibilul înlocuitor al lui Zalujnîi: generalul Budanov
Goncearenko a mai spus că Zelenski îl poate demite pe Zalujni şi înlocui – o decizie în care are nevoie totuși de susţinerea Ministerului Apărării -, în urma unei evaluări a reacţiei publice şi internaţionale.
The Guardian mai scrie că cel mai probabil înlocuitor al lui Zalujnîi ar fi generalul Kirilo Budanov, șeful serviciilor militare ucrainene de spionaj, care până acum s-a ocupat de desfășurarea unor operaţiuni sub acoperire împotriva Moscovei.
Budanov a fost prezentat în 2023 drept înlocuitor al ministrului de atunci al Apărării, Oleksii Reznikov, într-o altă “saga” a unei demiteri care a apărut în urma unor speculaţii asemănătoare.
Cotidianul britanic comentează că nu se ştie cum va arăta o strategie militară alternativă, în contextul în care Rusia şi-a consolidat poziţiile, iar prioritatea Ucrainei nu este linia frontului, ci convingerea Congresului SUA să aprobe ajutorul suplimentar în valoare de 61 de miliarde de dolari, care să asigure Ucrainei livrări de armament timp de încă un an din partea Statelor Unite.
Democraţii i-au acuzat marţi pe republicani de faptul că vor, în mod intenționat, să facă eşueze în mod voit negocierile pentru aprobarea sprijinului, după ce au condiționat ajutorul pentru Ucraina de însăsprirea politicilor privind migrația, la granița de sud a Americii, cu Mexicul, pentru a-l ajuta astfel pe Donald Trump în campania electorală.
Preşeintele francez Emmanuel Macron i-a îndemnat pe liderii Uniunii Euroepene să accelereze sprijinul pentru Ucraina, într-un discurs susținut la Academia Militară din Suedia.
“Preţul victoriei Rusiei este prea mare pentru noi toţi”, a avertizat liderul de la Palatul Elysee.
“Nu mai există un cadru şi o arhitectură de securitate în cazul unei victorii a Rusiei” în Ucraina, a avertizat Macron.
Dispută mai degrabă politică
Contraofensiva ucraineană lansată în iunie anul trecut nu a reușit să străpungă liniile defensive ruse, însă adevărata dispută între liderul ucrainean şi comandantul armatei pare să fie politică, comentează The Guardian.
Generalul ucrainean este cea mai populară figură din ţară după cea a preşedintelui, iar cota lui de popularită irită președinția, în contextul în care Zelenski a analizat eventualitatea organizării unor alegeri, suspendate în baza legii marţiale.
Zalujnîi a declarat pentru The Economist, într-un interviu acordat la începutul lui noiembrie, că el consideră că războiul a intrat într-un impas şi a cerut ajutorul Occidentului, însă câteva zile mai târziu Zelenski i-a respins această evaluare.
“Toată lumea este obosită, indiferent de statut. Şi avem păreri diferite. Dar nu este un impas”, declara atunci Zelenski, adăugând că avioanele de vânătoare de tip F-16 care ar fi putut fi livrate de Occident pot conduce la un avans semnificativ pe câmpul de luptă în 2024.
De luni de zile, în presa ucraineană circulă speculații potrivit cărora Zalujnîi ar fi singurul rival adevărat al lui Zelenski la preşedinţie, în cazul în care s-ar organiza alegeri, în contextul în care războiul continuă, iar generalul decide să candideze.
Zakujnîi nu a declarat niciodată că ar intra în politică, însă apare în postări pe Facebook împreună cu soţia lui, interpretate de guvernul ucrainean drept un semn al acestei intenţii.
În noiembrie, Zelenski şi-a avertizat generalii să nu intre în politică, într-un interviu acordat tabloidului britanic The Sun.
El aprecia că ar fi o “greşeală uriaşă” ca șefii militari care “gestionează războiul să se gândească că mâine fac politică sau candidează la alegeri”.
Adresându-se în mod direct comandantului armatei, Zelenski mai spunea: “Cu tot respectul pe care-l datorez generalului Zalujnîi şi tuturor comandanţilor de pe câmpul de luătă, există o înţelegere absolută a ierarhiei”, în care preşedintele este comandantul-suprem.
În decembrie, mai multe sondaje scurse, consultate de publicația independentă The Kyiv Independent arătau că Zalujnîi este prncipalul rival al lui Zelenski şi că acesta l-ar devansa cu un scor de două puncte procentuale, în turul doi.
O expertă de la think tank-ul Chatham House, Orisia Luţevici, specializată pe Ucraina, consideră că apariția zvonurilor privind demiterea lui Zalujnîi au rolul să testeze opinia publică. “Având în vedere încercările Rusiei de a destabiliza unitatea ucraineană din interior, aceste atacuri împotriva lui Zalujnîi fac jocul inamicului”, a avertizat ea.
Foto: Profimedia Images
