George Simion, despre semnificația „Podului de Flori” peste Prut. „Basarabia și România sunt una și aceeași, unite prin istorie””

George Simion, președintele AUR, a vorbit despre semnificația „Podului de Flori” de peste Prut, la mai bine de trei decenii de la aceste evenimente care au permis românilor și moldovenilor să treacă reciproc granițele fără pașapoarte și vize.

La 6 mai 1990, primul „Pod de Flori” a permis trecerea locuitorilor României și a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești peste Prut, fără pașapoarte și vize, fiind create mai multe puncte de trecere a frontierei de-a lungul graniței comune.

Independența Republicii Moldova și destrămarea URSS

Se estimează că peste 1,2 milioane de persoane au participat la această acțiune. Al doilea „Pod de Flori” a fost în 1991, când Republica Moldova și-a declarat independența față de URSS. În același an, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste s-a destrămat.

George Simion a readus în memorie starea de evervescență națională din acele vremuri, când, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, românii și basarabenii au putut trece liberi granița, fără documente, subliniind că tratatele samavolnice impuse de fosta URSS Republicii Moldova nu au putut să rupă Basarabia de țara mamă.

George Simion, despre „unitatea care transcende orice graniţe politice”

„La Podul de Flori, mii de români de pe ambele părţi ale Prutului au venit să sărbătorească împreună şi să se îmbrăţişeze, trecând graniţa care i-a separat timp de aproape jumătate de secol. Frontiera a fost deschisă pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, permiţând cetăţenilor să treacă liber din România în Basarabia şi invers, fără paşaport sau alte documente.

Oamenii s-au îmbrăţişat, au plâns, au cântat şi şi-au împărţit flori ca simbol al dragostei şi al frăţiei care i-a legat dintotdeauna. A fost o ocazie în care s-a simţit profund spiritul românesc şi unitatea care transcende orice graniţe politice. Acea linie trasată de regimul sovietic nu a putut vreodată să rupă legătura de sânge, limbă şi cultură dintre fraţi”, a spus George Simion. „Basarabia şi România sunt una şi aceeaşi, unite prin istorie, prin luptă şi prin limba dulce românească”, a adăugat el.

„Spiritul românesc şi dorinţa de a fi împreună nu au fost zdrobite”

Basarabia și România nu au putut fi divizate de regimul comunist de la Moscova, pentru că sunt unite prin istorie și limbă. La 34 de ani de la „Podul de Flori” de peste Prut românii trebuie să nu uite de aceste evenimente și să continue „lupta pentru unitate”, a spus Simion.

„Timp de decenii, regimul sovietic a încercat să rupă această legătură, însă spiritul românesc şi dorinţa de a fi împreună nu au fost zdrobite. Această graniţă artificială a devenit un simbol al nedreptăţii, al încercării de a sfâşia în două un popor cu rădăcini comune. Astăzi, la mai mult de trei decenii de la acel moment istoric, este mai important ca niciodată să menţinem vie amintirea ‘Podului de Flori’ şi să ne continuăm lupta pentru unitate. Basarabia este parte a României, iar această legătură istorică nu poate fi negată sau minimalizată”, a declarat liderul AUR.

„Basarabia este România”

Într-o lume a globalismului, Simion a mai spus că unirea Republicii Moldova cu România este necesară pentru „consolidarea identității comune” și că românii de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să fie o singură națiune.

„Pe măsură ce ne confruntăm cu provocări geopolitice şi economice, este vital ca poporul român să rămână unit şi să acţioneze împreună pentru un viitor mai bun. Eforturile pentru reunire trebuie să continue şi să fie alimentate de voinţa de a trăi într-o singură naţiune.

Doar astfel putem cinsti adevăratul sens al evenimentului din 6 mai 1990 şi să asigurăm că dorinţa de unitate rămâne vie în inimile tuturor românilor. Să nu uităm niciodată mesajul puternic transmis de Podul de Flori: Basarabia este România! Prutul nu trebuie să mai fie o graniţă, ci un fir de apă care să unească un singur popor”, a subliniat liderul AUR.