Aproape patru milioane de români sunt expuși zilnic la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei (55 dB), iar trei milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de trafic în timpul nopții (50 dB). Această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.
Datele statistice sunt rezultatul unui studiu realizat de cercetători de la InfoClima. Analiza mai arată că aproximativ 283.000 de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar, iar 20.000 sunt afectate de expunerea la zgomote puternice emise de avioane, atât ziua, cât și noaptea.
Zgomotul poate fi definit ca o combinație dezordonată de sunete cu diferite frecvențe și intensități, transmise prin vibrațiile mecanice ale mediului înconjurător, care creează o senzație inconfortabilă, obositoare și neplăcută. Se măsoară în decibeli sau foni, iar valoarea de 80 dB reprezintă un prag după care intensitatea sunetului devine nocivă. Expunerea excesivă la zgomot intens, mai ales pe perioade lungi, poate duce la deteriorarea timpanului (organul uman sensibil la vibrații) sau chiar la surditate. Cele mai grave efecte ale zgomotului asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator, care pot duce la mortalitate prematură, se presupune că sunt declanșate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.
Zgomotul generat de traficul rutier ar trebui să fie sub 55 dB în timpul zilei și serii. Foto ilustrativ: Shutterstock
Cluj-Napoca – studiu de caz
Principalele surse de poluare fonică în orașe sunt mașinile, trenurile, ventilatoarele și sistemele de răcire, industria, avioanele – exceptând aeronavele militare și cele cu elice. Viteza și direcția vântului, dar și temperatura aerului pot determina refracția traiectoriei undelor sonore, drept urmare, pot influența propagarea acestuia mult mai departe de sursa inițială a zgomotului. România stă cel mai prost din Europa când vine vorba de poluarea fonică industrială. Aproape 16.000 de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de industrie în timpul zilei (55 dB), în România, iar peste 7.000 în timpul nopții. Sursele industriale pot fi atât instalații industriale mari, cât și mici surse precum uneltele mici sau mașinile de lucru utilizate în fabrici.
O cercetare realizată în Cluj-Napoca pe parcursul anului 2023, calculând media anuală pentru 15 senzori comunitari distribuiți atât în oraș, cât și în afara acestuia, arată că 50% din senzori au valori peste limita admisă de 55 dB în interiorul localității. „Cu cât ne îndepărtăm de trafic și culoarul de zbor, zgomotul are un nivel mai scăzut. În urma a două teste efectuate în oraș (direct la culoarul de zbor al avioanelor ce zboară peste Cluj-Napoca) și în afara orașului (lângă autostradă) s-a ajuns la concluzia că nivelul de zgomot rezultat prin reflexie sau amplificare din cauza terenului poate fi mult mai mare decât nivelul de zgomot măsurat lângă sursă”, se mai susține în studiul citat.
Cluj-Napoca – studiu de caz: 50% din senzori indică valori peste limita admisă de 55 dB
Contextul european și recomandările OMS
În Europa, zgomotul ambiental, în special zgomotul produs de traficul rutier, reprezintă o problemă majoră de mediu. Două persoane din cinci, din populația UE, locuiesc în zone în care nivelurile de zgomot din trafic sunt dăunătoare pentru sănătate. Potrivit Agenției Europene de Mediu, se estimează că 113 milioane de persoane sunt afectate de niveluri de zgomot din trafic pe termen lung, pe timp de zi și seară-noapte, de cel puțin 55 dB. În plus, 22 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri ridicate de zgomot feroviar, patru milioane la niveluri ridicate de zgomot al avioanelor și mai puțin de un milion la niveluri ridicate de zgomot cauzate de industrii.
Principalele surse de poluare fonică. Sursa foto: eea.europa.eu
Zgomotul generat de mijloacele de transport este considerat a doua problemă majoră de mediu în Europa de Vest, după poluarea aerului cu particule fine PM2.5 și PM10 (peste 400.000 de decese corelate cu calitatea aerului anual în Europa). Printre efectele adverse ale poluării fonice se numără diminuarea bunăstării populațiilor umane și afectarea sănătății și distribuției faunei sălbatice.
OMS a stabilit deja că expunerea pe termen lung la zgomotul generat de traficul rutier ar trebui să fie sub 55 dB în timpul zilei și serii, respectiv sub 45 dB în timpul nopții, pentru a preveni impactul negativ asupra sănătății. Potrivit unui raport al Uniunii Europene, aproximativ 40% din populația statelor membre este expusă la zgomotul traficului rutier la niveluri care depășesc 55 db; 20% este expusă la niveluri care depășesc 65 dB în timpul zilei și peste 30% este expusă la niveluri care depășesc 55 dB pe timp de noapte.
În 2002, a fost adoptată și Directiva Europeană privind zgomotul ambiental (END) pentru a evalua eficacitatea controlului emisiilor în cadrul UE, impunând monitorizarea zgomotului ambiental la nivelul statelor membre. Această directivă a introdus doi indicatori importanți: pentru deranj și tulburări de somn. În cazul în care acești indicatori sunt depășiți, statele membre trebuie să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea expunerii la zgomot.
Se estimează că expunerea pe termen lung la zgomotul ambiental cauzează 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de cazuri noi de boli cardiace ischemice pe an pe teritoriul european. Peste 22 milioane de persoane suferă de un nivel ridicat de stres cronic și 6,5 milioane de persoane suferă de tulburări de somn cronice ridicate. Cele mai grave efecte ale zgomotului asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator, care pot duce la mortalitate prematură, se presupune că sunt declanșate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului. Alte efecte ale zgomotelor puternice implică iritarea, tulburarea somnului, efecte cardiovasculare și metabolice și afectarea dezvoltării cognitive la copii.
Cele mai frecvente surse de zgomot
Consecințe sociale ale expunerii la zgomot
Diferite grupuri ale societății pot fi afectate disproporționat de expunerea la zgomote puternice, cum ar fi copiii, persoanele vârstnice, muncitorii care lucrează în schimburi, femeile gravide și grupurile vulnerabile, expuse sărăciei. OMS recomandă ca nivelurile de zgomot în spațiile de joacă din școli să nu depășească 55 dB(A), în timp ce în sălile de clasă interioare, nivelurile de zgomot să nu fie mai mari de 35 dB(A). În orașe, autoritățile iau diferite măsuri pentru a diminua expunerea populației la zgomot. De exemplu, crearea de piste pentru biciclete pe drumurile largi a fost folosită ca instrument standard de reducere a zgomotului.
Măsuri pentru diminuarea expunerii populației la zgomot. Sursa foto: eea.europa.eu
„Tehnologia poate contribui la reducerea zgomotului în mediul urban, prin folosirea de asfalt fonoabsorbant pe rețeaua rutieră publică, prin adoptarea anvelopelor cu nivel redus de zgomot pentru autobuzele din oraș, prin extinderea infrastructurii pentru vehiculele electrice în mediul urban. De asemenea, promovarea mersului pe jos sau cu bicicleta și transformarea străzilor în zone pietonale sunt câteva dintre inițiativele adoptate pentru reducerea zgomotului și îmbunătățirea calității vieții în orașe. În plus, numeroase orașe și regiuni au implementat «zone liniștite», unde locuitorii pot scăpa de agitația urbană. Aceste spații, în mare parte verzi, includ parcuri și rezervații naturale. Spațiile comerciale gen mallurile, aeroporturile, gările, sălile de așteptare pot adopta o arhitectură bazată pe materiale fonoabsorbante sau pe integrarea de grădini urbane verzi”, se mai precizează în studiul realizat de InfoClima.
Foto ilustrativ: Shutterstock
