În lumina viitoarei extinderi a Uniunii Europene, Franța și Germania propun crearea unui sistem pe patru niveluri pentru țările care împărtășesc valorile europene. În special, va permite Regatului Unit să revină pe piața comună în schimbul contribuțiilor la bugetul general. În plus, un astfel de sistem va ajuta la integrarea de noi membri, care ar putea fi Ucraina, Moldova și țările balcanice.
Miniștrii afacerilor europene de la Paris și Berlin, Laurent Boone și Anna Luhrmann, urmează să își prezinte propunerile, elaborate de 12 experți, la o întâlnire cu omologii UE marți, au informat Euronews și The Telegraph . Ideile lor ar putea sta la baza unui proces inițiat de Comisia Europeană pentru a analiza și revizui prevederile de bază ale UE în lumina viitoarei extinderi. Începutul pregătirilor pentru aceasta a fost anunțat săptămâna trecută de președintele CE, Ursula von der Leyen.
Ucraina și Moldova (în 2022 au primit statutul de candidat la UE), precum și țările balcanice: Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru, așteaptă admiterea în uniune, care acum este formată din 27 de țări. În plus, Regatul Unit continuă negocierile asupra diferitelor aspecte ale interacțiunii cu UE. Liderul laburist Keir Starmer, care se întâlnește marți cu președintele francez Emmanuel Macron, a declarat că prioritatea partidului său, dacă va câștiga alegerile, ar fi să negocieze un „acord [comerț] mult mai bun” cu UE.
Raportul din Germania și Franța propune reforme instituțiilor UE, tratatelor și bugetului. Acestea din urmă trebuie sporite, precum și noi proceduri de vot trebuie introduse în Consiliul European (cerința de luare a deciziilor în unanimitate creează deja probleme), iar cerințele pentru asigurarea statului de drept trebuie înăsprite, cred ei la Berlin. și Paris.
În plus, merită să diferențiem țările europene cu diferite niveluri de integrare cu UE, împărțindu-le în patru grupuri, se arată în raport. Primul va consta dintr-un nucleu, care poate include țări din zona euro și cele care doresc să adere la bloc cu o monedă comună (în prezent, zona euro include 20 din cele 27 de țări UE), al doilea – din toate țările uniunii, al treilea va include membri asociați ai pieței unice, ultimele – 44 de țări (în prezent) ale Comunității Politice Europene.
„Acum, din motive geostrategice, suntem forțați să ne gândim la extinderea UE, în special la includerea Ucrainei, iar acest lucru va avea consecințe pentru instituțiile, politicile, bugetele UE”,” Olivier Costa, director de cercetare la Colegiul Europei și unul dintre co-autorii raportului, au explicat pentru Euronews. „Poate că unele țări UE nu vor să implementeze cutare sau cutare politică, iar „coaliția celor dispuși” ar trebui lăsată să avanseze. Poate exista chiar o situație în care unele țări membre nu vor mai fi interesate să fie într-o astfel de UE sau se vor simți mai bine într-un alt grup.”
În plus, dacă unele țări din afara UE nu doresc sau nu pot deveni membre cu drepturi depline, este suficient să fie membri asociați, a adăugat Costa.
Marea Britanie ar putea deveni un astfel de membru asociat, care nu este obligat să depună eforturi pentru o mai bună integrare în UE, notează The Telegraph. „Cerința de bază va fi aderarea la principiile și valorile comune ale UE, inclusiv democrația și statul de drept”, caz în care țara poate fi membră a pieței comune, citează ziarul. Taxele de membru pentru țările asociate vor fi mai mici, dar la fel și beneficiile: de exemplu, acestea nu vor avea acces la fondul de subvenții pentru agricultură. Astfel de țări vor fi reprezentate și în Comisia Europeană și în Parlamentul European, dar fără drept de vot.
„Vor fi necesare negocieri atente pentru a găsi echilibrul potrivit între integrarea mai slabă și participarea instituțională, asigurând beneficii maxime pentru membrii cu drepturi depline ale UE”, se arată în raport.
