Alegerile locale și parlamentare din România sunt la un pas să aibă loc într-un context dificil. Salariații din primăriile de comune au anunțat o grevă generală exact în săptămâna în care românii sunt chemați la urne. Motivul principal invocat: lefurile mici ale angajaților din teritoriu.
Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), prin structura de conducere, a stabilit calendarul protestelor din următoarele luni ale angajaților din primării.
Acțiunile vor culmina cu o grevă generală declanșată pe 3 iunie, adică la începutul săptămânii când au loc alegerile locale și europarlamentare. Mai precis, angajații din 813 primării din țară (peste 10.000 de persoane) urmează să paralizeze total activitatea instituțională chiar în prag de alegeri.
„Perioada aleasă pentru greva generală este săptămâna alegerilor. Adică începând cu 3 iunie. Continuăm greva japoneză pe durată nedeterminată. Pe 8 aprilie începem pichetarea prefecturilor, pentru că avem acel termen dat de Guvern privind analiza execuției bugetare pe primul trimestru. Dacă nu se întâmplă nimic, pe 25 mai va fi un miting de 10.000 de colegi în București, iar de pe 3 iunie declanșăm greva generală”, a declarat, pentru Libertatea, Dan Cârlan, președintele Sindicatului SCOR.
Mai mult, sindicaliștii din primării vor să refuze orice activitate aferentă procesului electiv, inclusiv semnarea listelor electorale pentru secțiile de vot.
Săptămâna trecută, activitatea din instituțiile cu angajați în grevă a fost parțial blocată, timp de două ore pe zi aceștia refuzând să muncească. Toate solicitările înaintate de cetățeni, cum ar fi eliberarea de adeverințe, au primit ca termen 30 de zile.
Activitatea din primării a fost întreruptă timp de două ore. Foto: sindicatulscor.ro
Cu mâna întinsă la Guvern
Întrebat cum are loc interacțiunea cu edilii, Cârlan a punctat că nu sunt probleme sau șicanări. „Poziția dumnealor este una ingrată. E poate singura categorie bugetară, de angajatori, care nu poate stabili salarizarea propriilor angajați. Autoritățile locale au mâinile legate pentru că guvernul prin OUG stabilește nivelul de salarizare, nu angajatorii, care sunt primarii. Aparent, legea salarizării a creat mecanismul prin care autonomia locală conduce la stabilirea salariilor de către consiliile locale, în fiecare unitate administrativ-teritorială (n.r. – UAT), dar acel mecanism prevăzut de Legea cadru a salarizării a fost călcat în picioare de ordonanțe de urgență”, a explicat Dan Cârlan.
Dan Cârlan. Foto: Inquam Photos / George Călin
Reprezentantul Sindicatului SCOR a punctat că au loc plecări masive din primării spre alte instituții ale statului. „Primarii sunt primii afectați de hemoragia de personal care pleacă dinspre administrația publică locală a comunelor mici spre alte structuri ale statului, unde sunt mai bine plătiți”, a conchis Dan Cârlan.
La rândul său, Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, a precizat pentru Libertatea că într-adevăr măsura grevei de avertisment e resimțită acolo unde ea are loc, în cele peste 900 de localități. „Noi respectăm măsura luată de membrii de sindicat, e prevăzută de lege. Așa că nu o să comentez pe marginea ei”, a punctat Drăghici.
„Suntem în fața unei discriminări nesimțite”
Întrebat dacă și ACoR a ridicat problema salarizării angajaților din primării în fața guvernanților, Drăghici a subliniat: „Eu am făcut-o nu o dată, ci de fiecare dată când am avut întâlniri la nivel central. Salariații de la comune sunt inferior remunerați celor de la orașe, prin simplul fapt că salariile se raportează la nivelul viceprimarului comunei, care are o remunerație mai mică față de viceprimarii de la orașe și municipii. Așadar, suntem în fața unei discriminări nesimțite”.
De altfel, la rândul lor, primarii din teritoriu, indiferent că sunt de la PSD, PNL, dar mai ales de la formațiunile mici, încă au nemulțumiri legate de faptul că guvernul nu reușește să trimită fonduri spre administrațiile locale, în ritmul solicitat, potrivit informațiilor Libertatea.
Contactat de Libertatea, purtătorul de cuvânt al Cabinetului Ciolacu, Mihai Constantin, a precizat că tot ce poate comunica este ceea ce au agreat guvernanții cu sindicaliștii primiți la Palatul Victoria. „La precedenta întâlnire (n.r. – între reprezentanții Executivului și sindicaliștii din SCOR), de la finalul lui februarie, s-a comunicat foarte limpede părților că dialogul poate continua constructiv după ce avem închiderea execuției bugetare pe primul trimestru. Asta e tot ce vă pot spune”, a afirmat Constantin. Prin urmare, o comunicare a guvernului ar urma să vină spre finalul lunii aprilie, atitudine contestată de bugetarii din primării.
Județe cu cei mai mulți greviști
Potrivit SCOR, conform Legii salarizării, aplicată așa cum a fost ea redactată inițial, lefurile celor din administrația locală ar fi trebuit să fie mai mari cu 36,65% față de ceea ce primesc în prezent, însă modificările ulterioare ale guvernului au oprit creșterea salariilor. Efortul bugetar pentru măririle solicitate este de 315 milioane de lei.
Angajații din primării reproșează guvernului că, pe 7 martie, exact după ce le-a transmis că trebuie să aștepte execuția bugetară, a acordat majorări salariale în alte domenii de activitate, impactul total al acestora fiind de 2,3 miliarde de lei, adică de șapte ori mai mare față de solicitarea celor din teritoriu, conform notificării puse pe masa Cabinetului Ciolacu.
Grevă de avertisment de două ore din 18 martie 2024. Foto: sindicatulscor.ro
Județele cu cele mai multe primării cu angajați în grevă sunt Iași (48 de primării), Arad (36 de primării), Călărași (34 de primării), Mureș (33 de primării), Vaslui (32 de primării), Cluj (29 de primării), Bihor (28 de primării), Sălaj (28 de primării), Neamț (27 de primării), Prahova (26 de primării) și Vrancea (25 de primării).
Foto: sindicatulscor.ro
