Fisurile în gheața Antarcticii sunt crăpături sau fisuri care se formează în stratul de gheață și pot fi observate pe suprafața ghețarilor sau pe platformele de gheață. Acestea pot avea diferite dimensiuni și forme, de la mici fisuri în formă de crevasă până la fisuri imense care se întind pe zeci sau sute de kilometri.
Fisurile din gheața Antarcticii, periculoase
Fisurile sunt adesea rezultatul tensiunilor și presiunilor exercitate de mișcarea gheții sau de forțele exterioare, cum ar fi fluxul de apă sub gheață sau forțele geologice. Deși sunt fenomene naturale comune în regiunile glaciale, fisurile Antarcticii atrag atenția oamenilor de știință din cauza impactului lor potențial asupra stabilității ghețarilor și a contribuției la creșterea nivelului mării în contextul schimbărilor climatice globale.
Cercetătorii au descoperit dovezi ale celei mai rapide fisuri într-un strat de gheață vreodată înregistrată. O fisură de 10,5 kilometri s-a format printr-un strat de gheață din Antarctica cu o viteză uluitoare de 35 de metri pe secundă, sau aproximativ 128,7 kilometri pe oră.
Oamenii de știință de la Universitatea din Washington au observat această fisură extrem de rapidă apărând în 2012 la Platforma de Gheață a Glaciarului Pine Island, cel mai rapid ghețar ce se topește din Antarctica, responsabil pentru aproximativ 25% din pierderea de gheață din Antarctica.
Ei au făcut aceste observații folosind date de la instrumente plasate pe platforma de gheață de către alți cercetători și observații radar de la sateliți.
„Este, în cunoștința noastră, cel mai rapid eveniment de deschidere a unei fisuri care a fost vreodată observat,” a declarat autorul principal al studiului, Stephanie Olinger, care a efectuat studiul în cadrul cercetării sale doctorale la Universitatea din Washington și Universitatea Harvard și este acum un cercetător postdoctoral la Universitatea Stanford.
Ce au descoperit cercetătorii
O fisură este o crăpătură care trece direct printr-un strat de gheață. Ele sunt adesea precursori ai desprinderii platformei atunci când bucăți mari de gheață se rup de un ghețar și cad în mare. Alte fisuri din Antarctica pot apărea în câteva luni sau ani. Cu toate acestea, așa cum arată acest studiu, ele pot apărea și în doar câteva momente, în special în cele mai vulnerabile părți ale Antarcticii.
„În anumite circumstanțe, o platformă de gheață poate să se fisureze. Acest lucru ne spune că trebuie să fim atenți la acest tip de comportament în viitor și ne informează cu privire la modul în care am putea descrie aceste fracturi în modelele de gheață la scară largă,” a explicat Olinger.
Oamenii de știință sunt dornici să înțeleagă fizica ghețarilor, mai ales pentru că schimbările climatice urmează să topească straturile de gheață din Antarctica și să crească frecvența evenimentelor de deschidere a fisurilor.
Gheața pare să acționeze ca un solid pe termen scurt, dar se comportă ca un lichid similar mierii pe termen lung. În timp ce acest nou studiu sugerează că gheața poate să se fisureze ca sticla spartă, cercetătorii cred că fisura s-ar fi format și mai rapid dacă gheața s-ar fi comportat ca un material simplu și fragil.
