În cele mai fierbinți locuri ale planetei, valul de căldură testează deja limitele supraviețuirii umane, avertizează cercetătorii

Căldura și umiditatea măsurate zilele trecute în Iran au fost atât de intense, încât s-au tradus printr-o valoare a indicelui de căldură literalmente peste așteptări, spun experții citați de Washington Post.

Canicula testează limitele supraviețuirii umane în cele mai fierbinți locuri de pe Pământ și demonstrează că extremele sunt din ce în ce mai posibile, pe fondul încălzirii globale accelerate, avertizează cercetătorii.

În ultimele zile, China a stabilit un maxim istoric de aproape 52 de grade Celsius, în timp ce Death Valley California a atins 53 de grade, cu doar două grade sub cea mai ridicată temperatură măsurată în mod fiabil pe Pământ.

Iar în Orientul Mijlociu, indicele de căldură (o măsurătoare care combină temperatura aerului ambiant și umiditatea relativă) a ajuns la 66 de grade, apropiindu-se de – sau depășind – cele mai intense niveluri pe care organismul uman le poate suporta în mod normal, scrie Washington Post.

Aceste condiții extreme copleșesc capacitatea organismului de a-și regla temperatura internă, au declarat experții, și oferă o imagine a pericolelor care vor deveni probabil din ce în ce mai frecvente, pe măsură ce încălzirea globală împinge tot mai mult limitele extreme ale căldurii și umidității.

„Știm că aceste temperaturi extreme ucid oameni chiar acum”, a declarat Cascade Tuholske, profesor asistent la Universitatea de Stat din Montana.

Limitele organismului

Fără ajutorul aerului condiționat, al ventilatoarelor sau al umbrei, corpul dispune doar de propriul sistem de răcire pentru a rezista la căldură. O parte din căldura corpului poate scăpa prin convecție și radiație, deși acest lucru este eficient doar dacă temperatura aerului este mai mică decât temperatura corpului.

În caz contrar, transpirația este singura modalitate a organismului de a se răcori. Dar și acest lucru are limitele sale.

„Transpirația este eficientă în răcirea corpului nostru doar dacă se evaporă”, a explicat pentru cotidianul american Larry Kenney, profesor la Pennsylvania State University, care studiază răspunsurile fiziologice la căldură.

Transpirația care se adună pe piele sau se scurge „reprezintă deshidratare, fără niciun efect de răcire”, a spus el.

Cercetările au arătat că organismul uman își pierde capacitatea de a se răcori prin transpirație la 35 de grade Celsius, pe așa-numita scală globală a temperaturii bulbului umed, care ia în considerare o combinație de temperatură, umiditate, viteza vântului, unghiul soarelui și acoperirea oferită de nori.

Spre deosebire de indicele de căldură, care are valori ce trec dincolo de temperatura aerului, în funcție de umiditate, temperatura globală a bulbului umed nu este concepută pentru a fi interpretată ca o măsură a căldurii pe care o resimt oamenii. Ea este însă de folos cercetătorilor.

Un studiu publicat anul trecut de Kenney, profesorul de la Pennsylvania State University, estimează că sistemul de răcire al organismului întâmpină probleme la o temperatură globală a bulbului umed și mai scăzută, mai aproape de 31 de grade Celsius, chiar și în cazul persoanelor tinere și sănătoase, pe baza observațiilor unor subiecți voluntari care au fost testați într-o cameră cu vreme controlată.

În acel punct, expunerea la o astfel de căldură și umiditate poate solicita inima și poate face ca temperatura corpului să crească neîncetat, a spus Kenney. Acesta este motivul pentru care căldura extremă este mai periculoasă pentru persoanele în vârstă și pentru cele cu afecțiuni cardiace.

Una dintre cele mai fierbinți veri

Duminică, pe Aeroportul Internațional din Golful Persic din Iran, temperatura aerului a depășit 37 de grade Celsius, iar aerul era aproape saturat de umiditate. Acest lucru s-a tradus printr-o temperatură a bulbului umed de 33,7 grade Celsius, potrivit datelor și a unui calculator de conversie de la National Weather Service.

<blockquote class=”twitter-tweet”><p lang=”en” dir=”ltr”>Persian Gulf International Airport in Iran reported a heat index of 152°F (66.7°C) today at 12:30 pm. <br><br>Those are intolerable conditions for human/animal life. <a href=”https://t.co/R3RJ9pf4DC”>pic.twitter.com/R3RJ9pf4DC</a></p>&mdash; Colin McCarthy (@US_Stormwatch) <a href=”https://twitter.com/US_Stormwatch/status/1680700765265072128?ref_src=twsrc%5Etfw”>July 16, 2023</a></blockquote> <script async src=”https://platform.twitter.com/widgets.js” charset=”utf-8″></script>

Căldura și umiditatea au fost atât de intense, încât s-au tradus printr-o valoare a indicelui de căldură care a fost literalmente peste așteptări. Indicele de căldură este proiectat să aibă o limită maximă de aproximativ 57 de grade, dar duminică a depășit 65 de grade în Golful Persic, scrie Washington Post.

Cercetările publicate în 2020 au constatat că temperaturile bulbului umed periculos de ridicate apar mult mai frecvent – de două ori mai des, din 1979.

În acest an, condițiile extreme apar în paralel cu o creștere mare a căldurii globale. Acesta este produsul unui model climatic El Niño, care încălzește planeta, dincolo de încălzirea determinată de gazele cu efect de seră.

Planeta a înregistrat o căldură record în luna iunie, iar tendința se extinde și la oceanele Pământului.

„Vara anului 2023 se dovedește a fi una dintre cele mai fierbinți, dacă nu chiar cea mai fierbinte și cea mai periculoasă”, a spus Tuholske.