Un nou studiu al minereurilor metalice din interiorul Lunii oferă dovezi potrivit cărora satelitul natural al Pământului a fost format în urma unei ciocniri între două planete antice, acum mult timp.
Coliziunea interplanetară care a format, în cele din urmă, Luna
Această coliziune interplanetară care oamenii de știință cred că a avut loc acum aproximativ 4,5 miliarde de ani a avut în centrul alteției o planetă de dimensiunea lui Marte numită Theia care a lovit Pământul.
În timp ce unele rămășițe planetare ale lui Theia par să fie îngropate sub forma unor bucăți dense și masive adânc sub plăcile tectonice ale Africii și Oceanului Pacific, oamenii de știință au declarat că dovezi despre locul unde a ajuns restul acesteia după ciocnire au rămas eluzive.
Datele noi de la sondorul spațial GRAIL al NASA au descoperit depozite mari și caracteristice de minereu de titan-fer adânc sub suprafața Lunii, sugerând că resturile planetei Theia au format luna Pământului.
Sub crusta Lunii, în regiunea dintre crustă și nucleu cunoscută sub numele de mantie, GRAIL a detectat două regiuni dense care se potrivesc cu depozitele de titan și fier care ar exista dacă teoria impactului planetei Theia s-ar dovedi a fi corectă.
Theia, responsabilă pentru ceea ce numim acum „viață”
Un studiu nou condus de Universitatea Durham a implicat mai mult de 300 de simulări pe supercomputer proiectate pentru a arăta consecințele unei ciocniri uriașe asupra planetei.
După ciocnirea probabilă a planetei Theia cu Pământul, și după ce fragmentele acestui planet pierdut au devenit îngropate adânc sub crusta Pământului, bălțile de lavă topită de titan și fier greu de pe suprafața Lunii au început să se scufunde mai adânc spre nucle, împingând rocile mai ușoare în sus.
Modelele realizate de Nan Zhang de la Universitatea Peking din Beijing, au oferit cadrul inițial pentru teoria lor conform căreia materialul bogat în titan ar exista în interiorul Lunii ca rezultat al originii Lunii din bucăți de planetă Theia.
