„Încă din 2016, singura soluție ar fi fost amendă și, complementar, demolare”. Un arhitect analizează actele pe baza cărora funcționa Ferma Dacilor

„Încă din 2016, singura soluție ar fi fost amendă și, complementar, demolare”. Un arhitect analizează actele pe baza cărora funcționa Ferma Dacilor

Specialistul consultat de Libertatea spune că, peste lipsa autorizațiilor de construire și securitate la incendiu, a identificat două Hotărâri de Consiliu Local, din 2016 și 2021, ambele emise după ridicarea locației arse de Crăciun, pe care le consideră ilegale. „Au încălcat legea care spune clar că «nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire», exact ce s-a întâmplat în acest caz”.

În urma incendiului violent izbucnit în dimineața de 26 decembrie la pensiunea Ferma Dacilor, șapte persoane au decedat, două sunt rănite și încă o persoană e dată dispărută. 

Conform site-ului oficial, proiectul Ferma Dacilor a început în 2013. Din 2014, locația a început să urce și fotografii pe pagina oficială de Facebook. 

În ultima zi a anului respectiv, într-o fotografie cu două pisici, „Apărătorii fermei”, cum sunt numite, se vede chiar unul dintre geamurile ovale din clădirea mistuită de flăcări marți, 26 decembrie 2023. Din comentarii reiese că locația funcționa deja. Apăreau și fotografii cu mâncarea din meniu.

Abia în 2016, o Hotărâre a Consiliului Local – HCL (nr. 35/2016) Gura Vadului, Prahova,  aprobă Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al Fermei Dacilor. 

Prima hotărâre de consiliu local, la trei ani după ridicare

Denumirea completă a hotărârii este „aprobare PUZ prin introducerea în intravilan pentru zona mixtă – unități agro-zootehnice, instituții și servicii, agrement și sport, a suprafeței de 19.618 mp din extravilanul comunei Gura Vadului, T.10, P.318/3 proprietatea doamnei Cealâcu Alina Florentina, în vederea construirii obiectivului «Construire complex de agrement – Ferma Dacilor – restaurant, spații de cazare, pavilioane, saună, anexe gospodărești»”.

Doar că locația era deja construită. Iar dovezile nu se opresc la fotografii din 2014. Chiar patronul de facto a povestit într-un interviu în Observatorul Prahovean, citat de Euronews, că a stat 4 ani după PUZ.

„Mai greu cu autoritățile, care nu se mișcă cu viteza mea. Ei nu se trezesc nici peste mulți ani. Durează ani de zile până se trezesc ei. Sau poate niciodată. PUZ-ul la clădirea asta a durat 4 ani. Dacă stăteam după ei nu se realiza niciodată proiectul ăsta”, a declarat Dinicu pentru sursa citată.

A doua hotărâre de consiliu local, în 2021

Cinci ani mai târziu, chiar la începutul anului 2021, vine o completare prin altă Hotărâre de Consiliu Local, cu numărul 4/2021. 

Aici se modifică articolul 2 din HCL 35/2016, prin care „perioada de valabilitate a PUZ-ului pentru investiția «Construire complex de agrement – Ferma Dacilor – restaurant, spații de cazare, pavilioane, saună, anexe gospodărești» va fi până la data intrării în vigoare a noului PUG al comunei”.

PUG-ul reprezintă Planul Urbanistic General și este situat pe un palier superior PUZ-ului, având ca scop o amenajare armonioasă a teritoriului unei localități.

HCL-ul din 2021, o modificare adusă celui din 2016, care aprobă PUZ-ul Fermei Dacilor

Prefectul: nu avea nici autorizație de construire

În 2023, după incendiul devastator în urma căruia au murit 7 persoane, iar o a opta este încă dată dispărută, prefectul de Prahova, Virgiliu Nanu, anunța că pensiunea nu avea nici autorizație de construire. 

Cu o zi înainte, aceleași autorități prahovene anunțau că locația funcționa și fără autorizație de siguranță la incendiu.

Ce înseamnă, din punct de vedere legal, toate aceste date? Traduce un arhitect specialist atestat în urbanism consultat de Libertatea cum ar fi trebuit procedat și ce nu s-a respectat în cazul de față.

Specialist: „Au pasat rezolvarea ilegalității în sarcina PUG-ului”

Expertul a studiat actele și susține că, „oricât de greu este de avut, din afară, păreri nespeculative legate de cauza incendiului”, partea de documente este mult mai clară. Și a început cu un rezumat al celor două acte, pe care îl vom detalia mai jos:

„Se vede cum, în 2021, Consiliul Local Gura Vadului prelungește valabilitatea PUZ Ferma Dacilor, aprobat în 2016, până la aprobarea PUG. Dar construcțiile sunt din 2013. Asta nu înseamnă decât că, în 2016, cineva a vrut să-l scape de demolare (n.r. și a fost emis PUZ-ul). Doar PUZ-ul, pentru că aparent cuiva i-a fost frică și nu s-a mers până la capăt și să-i emită autorizație în baza PUZ-ului. Apoi, în 2021, au pasat rezolvarea ilegalității în sarcina PUG-ului”, spune acesta.

„În condițiile în care legea spune clar că este interzisă elaborarea documentațiilor de urbanism în scopul intrării în legalitate, atât prima HCL din 2016, cât și a doua din 2021 sunt ilegale”, adaugă el.

Ce spune legea

E vorba de art. 56^1 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Acesta este adăugat în lege prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Și spune că „nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire”.

Cum ar fi trebuit să arate traseul legal și cum s-a întâmplat în cazul de față, conform documentelor?

Care e calea legală 

Arhitectul a menționat cele 9 etape ca o construcție să fie construită în legalitate:

1. Nu construiești nimic; 

2. Se elaborează un PUZ în vederea autorizării Ferma Dacilor;

3. Un consilier local sau primarul inițiază HCL pentru aprobare PUZ Ferma Dacilor;

4. Consiliul Local aprobă PUZ-ul;

5. Se emite Certificatul de Urbanism pentru autorizarea lucrărilor de construire Ferma Dacilor și, dacă proiectul este avizat, corect și complet, se poate autoriza;

6. Se execută lucrările;

7. Se recepționează împreună cu reprezentanții avizatorilor;

8. Se intabulează;

9. Se dă în funcțiune.

Cum s-a sărit peste etape în acest caz, prin acordarea unui PUZ la trei ani după ce a debutat construirea?

„Aici, în cazul de față, au fost trei pași: 1. s-a construit, 2. s-a dat în funcțiune, 3. s-a început modificarea regulamentelor în scopul legalizării”, explică specialistul.

„Singura soluție: amendă + demolare”

Concluzia sa? „La prima constatare a existenței construcției, în orice an o fi fost, singura soluție ar fi fost amendă plus măsura complementară a demolării”, spune el.

Însă asta nu s-a întâmplat. „Din 2016, l-au avizat prin comisii. L-au aprobat. Apoi, presupunând că aceste etape ar fi  fost legal urmate, s-a trecut la autorizare. La autorizare ceva nu a mai mers. Vreun aviz, vreo expertiză… nu știm în momentul de față, pe baza documentelor avute la dispoziție”, continuă acesta.

„Dar în 2021, chiar dacă știau că nu se poate nici autoriza, se prelungește PUZ-ul până la elaborarea PUG-ului pentru a avea urbanistic o aparență de legalitate și mizând pe o presupusă amnistie a PUG-ului. HCL din 2021, de prelungire a termenului, este de fapt o HCL de prelungire a ilegalității. Fără termen pentru că poate nu vor aproba PUG nici în 10 ani”, conchide specialistul.

Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *