Dacian Cioloș este cel care a promovat-o pe Anca Dragu în politică, prin numirea sa ca ministru al Finanțelor în cabinetul tehnocrat pe care l-a condus în perioada 2015-2016. Fostul premier vorbește, într-un interviu pentru Libertatea, despre culisele numirii de atunci, dar și despre avantajele pe care recenta nominalizare a acesteia le aduce atât pentru Chișinău, cât și pentru București.
Anca Dragu a fost propusă pentru funcția de guvernator al Băncii Naționale din Republica Moldova, măsura fiind salutată de către USR, partidul din care aceasta face parte, cât și de către Dacian Cioloș, fost comisar european și premier al României.
Cioloș spune că a căutat oameni cu experiență internă și internațională atunci când și-a alcătuit guvernul, învestit în urma incendiului de la Colectiv, din toamna anului 2015, deoarece avea nevoie de persoane capabile să negocieze cu Comisia Europeană.
Cauza: precedentul cabinet, cel condus de către Victor Ponta, a lăsat România în deficit excesiv și cu probleme financiare.
Recunoaște însă că a discutat și cu guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Mugur Isărescu atunci când a ales-o pe Anca Dragu pentru Ministerul de Finanțe.
Acum, Cioloș spune că nominalizarea acesteia pentru o funcție de top la Chișinău este un avantaj atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România.
Pentru Chișinău avantajul îl constituie experiența avută de Dragu în negocierile cu Comisia Europeană și capitalul de încredere pe care aceasta îl are în fața organismelor financiare internaționale.
Pentru România, numirea este pozitivă deoarece așa se poate ajunge la o „unire pragmatică” cu Republica Moldova, una în interiorul Uniunii Europene.
Cu „binecuvântarea” lui Isărescu
Libertatea: Cum ați propus-o pe Anca Dragu la Ministerul Finanțelor în cabinetul dumnevoastră?Dacian Cioloș: Eu am căutat pe mai multe portofolii ce necesitau expertiză tehnică bună oameni calificați atât pe plan intern, cât și internațional. Atunci Guvernul Ponta ne lăsase cu deficit mare, eram în procedura de deficit excesiv și m-am uitat atât la Justiție, cât și la Finanțe, pentru a găsi colegi cu expertiză, capabili să negocieze cu Comisia Europeană.
Am făcut o listă scurtă și mai departe am analizat. Așa am găsit că lucrase atât la Comisia Europeană, cât și la Fondul Monetar Internațional și Banca Națională a României. M-am consultat și cu guvernatorul (Mugur Isărescu – n.r.), l-am întrebat informal.
– Cât a durat până s-a luat decizia?– Cum am primit numai referințe pozitive, am invitat-o la o discuție de o oră, unde am vorbit ce soluții vede și cum reducem deficitul. După care mi-a cerut și dânsa timp de gândire, pentru că este un pas mare. Cam în două zile s-a derulat tot.
N-am avut recomandări decât unde am solicitat eu.
„Vom mai vedea români care să lucreze pentru Republica Moldova”
– Cum vedeți numirea dânsei ca Guvernator al Băncii centrale din Republica Moldova?– Mi se pare o strategie excelentă a doamnei Maia Sandu (președintele Republicii Moldova – n.r.) și cred că vom mai avea astfel de surprize plăcute. Cred că vom mai vedea români care să lucreze pentru Republica Moldova. Vorbim aceeași limbă, cetățenia se poate obține ușor. Și se poate negocia cu Comisia Europeană, contează relațiile de încredere.
Acesta este un lucru care nouă ne lipsea. Când a mers Victor Ponta la Comisia Europeană, după atacul la Băsescu (suspendarea din 2012 – n.r.) și după atacul la legile justiției („marțea neagră”, din 10 decembrie 2013 – n.r.), Ponta a plecat de la UE cu o listă de 9 puncte de făcut.
În 2016, când m-am dus eu la Bruxelles, doar am spus că voi face anumite lucruri și procedura de deficit excesiv a fost suspendată.
– Care fi prioritățile la Chișinău?– Ei trebuie în Republica Moldova să țină moneda, este o țară săracă, dar trebuie să investigheze și furtul miliardului de dolari. Acesta a fost și motivul demiterii fostului guvernator.
Eu dacă aș fi premier al României aș merge din 3 în 3 luni la Chișinău cu oameni de afaceri pentru investiții strategice. Acum, guvernul Republicii Moldova cere cu insistență investiții.
„O unire pragmatică”
– Ce înseamnă pentru România această nominalizare?– Este un avantaj și pentru România că avem români care lucrează în poziții înalte în Republica Moldova. Ar fi foarte bine să avem cât mai multe din astea pentru că numai așa ne putem apropia de o unire pragmatică. Nu fluierat pe stadioane și scris pe garduri.
De altfel, negocierile de aderare s-au deschis fix datorită garanției României, altfel nici Comisia Europeană nu intra. Dacă România și-ar pune mintea mai serios, în 3-4 ani Moldova ar putea fi gata de aderare.
Cine este Anca Dragu
Născută în 1972 în București, Anca Paliu-Dragu este doctor în economie. Între 1991 și 1996 a urmat cursurile Facultății de Finanțe-Bănci, iar în 1999 și 2000 a urmat cursuri post-universitate la Universitatea Georgetown din Washington, SUA.
În 2007 a obținut un master cu specializarea Politici Publice și Aderarea la UE, iar în 2010 a obținut doctoratul în economie la Academia de Studie Economie din București.
Conform propriului CV, Dragu a lucrat între 1996 și 2001 în cadrul BNR, iar între 2001 și 2013 în cadrul biroului regional al Fondului Monetar Internațional pentru România și Bulgaria.
Ulterior, din 2013 până la numirea în Cabinetul Cioloș, a lucrat timp de aproape patru ani la Comisia Europeană ca analist economic.
După un an ca ministru de Finanțe, Dragu a activat din nou la Comisia Europeană până în 2020, fiind consilier.
Între 2019 și 2020, aceasta a fost director general adjunct în cadrul companiei de utilități E.ON România.
Din 2020 a fost aleasă senator al României, fiind și președinte al Senatului până în 2021, când coaliția PNL-USR-UDMR s-a destrămat și a fost înlocuită de Florin Cîțu.
