Pornind de la cazul tinerei de 24 de ani de etnie romă care a născut pe trotuar în fața spitalului din Urziceni, însă fără să stabilească un verdict, Carmen Gheorghe, președinta ONG-ului feminist E-Romnja, vorbește despre dificultățile pe care le întâmpină femeile rome în spitalele din România și impactul pe care-l au stereotipurile când vine vorba de accesul la serviciile medicale. „Portretul ăsta idilic de mamă este valabil doar pentru femeile cu bani și albe”, crede activista.
„Din păcate, femeile rome care provin dintr-un mediu sărac, din zone sărace, conservatoare, dacă mai au și o dizabilitate, toate vulnerabilitățile astea prezintă un risc și mai mare când se duc la medic”, spune Carmen Gheorghe, într-un interviu pentru Libertatea.
Zilele trecute, o femeie e 24 de ani a născut pe trotuarul din fața Spitalului Municipal Urziceni, asistată de ambulanțieri. De la camera de gardă a unității spitalicești au trimis-o în Slobozia, la 60 de kilometri distanță, conducerea spitalului motivând decizia prin lipsa medicilor ginecologi. Mai multe cadre medicale consultate de Libertatea au spus însă că orice medic o putea ajuta pe femeie să nască.
Tânăra este de etnie romă și are deficiențe de auz și vorbit.
Mortalitatea infantilă de patru ori mai mare la populația romă
Accesul populației rome la serviciile de sănătate este redus comparativ cu populația generală, iar la asta contribuie și stereotipurile și prejudecățile. Romii au speranța de viață cea mai mică din Europa, iar mortalitatea infantilă este de aproape patru ori mai mare decât media pe țară.
„Cu cât ești mai sărac, cu atât ești mai stigmatizat. Și dacă mai ești și rom, din start ți se pune eticheta că ești needucat. Iar accesul la servicii devine un moft, adică cum să ai pretenția la servicii când tu ești în situația în care ești? – exact așa o prezintă primarul (din Urziceni, n.r.)”, spune Carmen Gheorghe.
Carmen Gheorghe, președinta ONG E-Romnja. Foto: Facebook
Fondatoare a ONG-ului feminist E-Romnja, care sprijină femeile din comunitățile rome, Carmen Gheorghe are un doctorat în Ştiinţe Politice, pe tema feminismului perspectival, etnicitate și politicile identitare ce privesc femeile de etnie romă.
Primite cu insulte
Libertatea: Fără a da un verdict și fără a insinua ceva – nu știm dacă a fost vorba despre discriminare și rasism sau pur și simplu lipsuri, doar o anchetă va stabili asta -, ce crezi tu că s-a întâmplat la Urziceni?Carmen Gheorghe: Eu pot să vorbesc despre experiența noastră la E-Romnja, pentru că am tot făcut proiecte, ateliere în care am încercat să lucrăm cu medici din mai multe spitale, din maternități, mai ales. Și din păcate, femeile rome care provin dintr-un mediu sărac, dintr-un cartier recunoscut drept cartier de romi, din zone sărace, conservatoare, dacă mai au și o dizabilitate, toate vulnerabilitățile astea prezintă un risc și mai mare când se duc la medic.
Ce am observat este că mamele tinere și femei adulte care ajung la maternitate din start sunt primite cu insulte, jigniri, sunt descurajate prin tot felul de afirmații umilitoare și înjositoare. Multe dintre ele nu au un medic specialist.
Chiar dacă femeile nu au asigurare, odată ce sunt însărcinate, ele intră în programul național și au asigurare automat. Ceea ce înseamnă că trebuie să primească intervenție, servicii, inclusiv naștere. În practică, nu prea se întâmplă asta.
Nu pot spune în mod special ce s-a întâmplat la Urziceni, dar vorbesc din experiența noastră anterioară. De-asta sunt destul de suspicioasă acum că personalul medical i-a dat tot tratamentul și tot accesul de care avea nevoie și femeia a ales să plece.
Accesul la servicii publice devine un moft
– Primarul din Urziceni sugerează că medicii nu vin să se angajeze în spital acolo și din cauza problemelor pe care le creează comunitatea de romi din localitate. Cum vezi afirmațiile astea?– Femeia care a născut la Urziceni este portretizată, mai ales de către primar, într-un mod negativ. Că este săracă, surdo-mută, dintr-o comunitate romă, că „nu știa de capul ei”, și încearcă să o culpabilizeze pe ea. Cu cât ești mai sărac, cu atât ești mai stigmatizat. Și dacă mai ești și rom, din start ți se pune eticheta că ești needucat. Iar accesul la servicii devine un moft, adică cum să ai pretenția la servicii când tu ești în situația în care ești? – exact așa o prezintă primarul.
Genul ăsta de exprimare e menită să întărească comportamentul ăsta de doi lei de care au parte femeile rome, vulnerabile, sărace. Cu alte cuvinte, ce se trezesc ele să vrea servicii?
De fiecare dată când încercăm să lucrăm cu personalul medical, din start ne spun: nu există rasism în sistemul de sănătate. Noi am găsit situații complet opuse.
„Au învățat că la serviciul de urgență nu pot fi refuzate”
Am descoperit o situație în județul Prahova, o femeie care a avut o naștere naturală. După naștere, când a fost cusută, a fost practic măcelărită. Mai târziu, când s-a dus să-i scoată firele, asistenta de-acolo a fost nevoită să refacă cusăturile și i-a spus că medicii și-au bătut joc de ea.
Dar astea sunt genul de practici instituționale foarte greu de dovedit, mai ales că femeile nu vorbesc despre ce li se întâmplă în spital, despre cuvintele care le sunt adresate, insultele, tratamentul ăsta de a nu schimba cearșafurile, de a nu-ți da o informație utilă, de a nu te sprijini. Femeile sunt într-o relație de putere cu personalul medical. Nici nu pot să-mi imaginez cum o femeie care se pregătește de naștere poate să facă o plângere sau poate să se protejeze împotriva unor astfel de tratamente.
De-asta multe dintre femeile cu care noi lucrăm și pe care le-am întâlnit nu au medic ginecolog și ajung să nască doar prin serviciul 112. Ele au învățat că la serviciul de urgență nu pot fi refuzate. Doar că uite, se mai întâmplă ca la Urziceni, serviciul de urgență să nu funcționeze.
Eu sunt curioasă cum spitalul din Urziceni va reuși să demonstreze că i-a oferit tot ce trebuie femeii și că ea a vrut să plece, așa cum încearcă să convingă.
– Urmând exemplul tău din Prahova, poate fi vorba totuși și doar de lipsurile sistemului, personal sau material, și nu rasism?– Eu cred că atunci când ai situații foarte dese în care femeile rome sunt tratate așa, nu poți să justifici doar prin lipsa profesionalismului. Cum dovedești o situație de discriminare? Atunci când unei femei românce nu i s-a întâmplat sau probabilitatea să i se întâmple este mai mică. Sigur că toată România poate spune că i s-a întâmplat ceva negativ în sistemul medical, dar dacă prin comparație vezi că mai multe femei rome sunt insultate, jignite…
Pentru victime, este foarte greu să meargă în justiție pentru asta tocmai pentru că lucrurile astea sunt greu de demonstrat. Dar este o practică instituțională rasistă și cred că și cazul de la Urziceni se încadrează aici.
Iar aici vor fi pozițiile celor din spital împotriva declarației unei femei cu toate vulnerabilitățile. Nu va fi crezută.
– Din experiența femeilor rome cu care lucrezi, cum ai completa imaginea maternității, construită în general ca fiind una idilică?– Pentru femeile românce, mesajul legat de maternitate este unul bun, pentru femeile rome, sunt situații umilitoare, rasiste. Este trist. Arată încă în secolul ăsta cât de departe este sistemul de sănătate atunci când vine vorba de femei vulnerabile. Femeile ca ea nu vor reuși niciodată să aibă acces și să fie tratate egal și cu respect la fel ca celelalte femei.
Iar portretul ăsta idilic de mamă este valabil doar pentru femeile care au bani, care sunt plăcute, care sunt albe. Toate celelalte sunt „vai de capul lor”, după cum s-a exprimat foarte plastic primarul.
Cazul este unul viral și cu siguranță pe tânără o va copleși această publicitate. Dacă va vrea să meargă mai departe, sigur se vor găsi mulți colegi din societatea civilă, și noi suntem dispuși, să oferim asistență în instanță. Sper să o facă, să meargă mai departe.
– Se va simți copleșită probabil și văzând că în media a apărut o fotografie cu ea, fără să aibă fața acoperită, preluată de pe rețelele sociale.– Exact, și video (cu momentul nașterii de pe trotuar, n.r.). Clar este important să transmiți un mesaj, să arăți ce era acolo, dar sunt secvențe care ar fi trebuit blurate. Apropo de imaginea și demnitatea unei persoane aflate într-o stare vulnerabilă, în cazul ăsta, de naștere, demnitatea femeii trebuie protejată.
Pe de altă parte, este o imagine tragică pe care România trebuie să o vadă.
