INTERVIU. Nicolae Furdui Iancu spune că în satele românești se aude acum o altă muzică. „Tradițiile populare s-au mutat la oraș”. Cum crede că va arăta România lui 2024 și 2025

Libertatea l-a provocat pe cunoscutul artist de muzică populară Nicolae Furdui Iancu să vorbească mai puțin despre muzică și mai mult despre vremuri, despre români, despre România, despre cum percepe prezentul prin concertele pe care le susține în țară.

Nicolae Furdui Iancu a împlinit în urmă cu două luni 68 de ani. Moțul născut într-o comună care acum numără ceva mai mult de 1.500 de oameni (Sohodol, satul Poiana) și apoi mutat la Abrud a devenit unul dintre cei mai reprezentativi artiști de muzică populară românească din ultimii 40 de ani. De-a lungul carierei a câștigat nenumărate premii, dar mai importante sunt sutele de concerte și apariții televizate în care vocea sa puternică și timbrată a ajuns să fie sinonimă în fața românilor cu cântece precum „Noi suntem români”, „Cântecul lui Horea” sau „Așa-i românul”.

Puternic legat de zona natală și perceput de multe generații ca unul dintre simbolurile Ardealului, Nicolae Furdui Iancu a avut în urmă cu un deceniu și o apropiere de politică, devenind membru PNL, iar numele său a fost vehiculat pentru Camera Deputaților. Nu a ajuns însă să fie „furat” de scena Parlamentului, dar a rămas puternic preocupat de ceea ce se întâmplă cu viețile celor pe care îi bucură cu cântecele sale. 

Libertatea a vorbit cu Nicolae Furdui Iancu despre cum arată România acestor ani, despre tradiții și „laptele și mierea care vor curge” la anul și de pericolele din 2025.

Libertatea: Domnule Furdui, cum se vede România de pe scenă și de pe drumul între două concerte?

Nicolae Furdui Iancu: Se vede ca o țară abandonată, a nimănui. O țară dezorientată total.

– Și românii?– Deși trăim într-o țară membră UE și NATO și ar trebui să fim stăpâni pe noi, românii cu care interacționez la concerte, în turnee spun că trăiesc în nesiguranță. Nu au speranța în ziua de mâine. Ei vor să simtă că viitorul va arăta mai bine. Și nu neapărat pentru ei, cât pentru copiii lor, pentru generațiile viitoare.

– Dumneavoastră cum credeți că va arăta viitorul?– Anul 2024 va fi un an foarte bun…

– Pe ce vă bazați când spuneți asta?– Repet. Anul 2024 va fi un an superb. Va curge lapte și miere pentru români. Este un an 100% electoral. Mie îmi e frică de 2025! Va fi anul în care vom plăti cu vârf și îndesat bunăstarea din 2024. 

– Ce așteptări aveți pentru 2024?– Vreau ca aceia care vor conduce România să se aplece la ceea ce-și doresc românii, să fie mai atenți la problemele lor și apoi să se gândească la problemele europenilor. Românii trebuie să fie prioritari pentru conducători. România deja nu mai este ceea ce a fost. Am ajuns o țară care se înjumătățește demografic, cu milioane de români plecați peste granițe, cu mulți copii care se duc la studii în străinătate și care nu se vor întoarce. Vreau ca aceia care vin la noi, pentru că și ei caută o viață mai bună, să fie oameni care-și doresc să se integreze și să respecte tradițiile noastre. Vreau să trăim în pace. Îmi doresc să trăim mai bine în 2024, dar mai ales în 2025!

– Vă mai regăsiți în melodiile patriotice pe care le cântați: „Așa-i românul”, „Noi suntem români”, „Nu uita că ești român”?– Eu le consider cântece istorice, care inspiră dragostea de țară. Care spun că nu suntem împotriva altor popoare, că trebuie să prețuim ceea ce e frumos și să fim generoși.

– Este românul fericit așa cum spun versurile cântecelor? – Fericirea nu e o stare continuă, o trăim în episoade, în momente. Românii știu însă mai bine decât multe alte nații să depășească greutățile și să se bucure de viața mai bine.

– Generațiile tinere… le vedeți în sălile de concerte?– Generațiile tinere nu au pierdut dorința de a asculta muzică populară. Îi văd cum se prind în horă și tinerii cu cei mai vârstă, intelectualii cu țăranii. Toți fac o horă mare. La spectacole am observat că vin însă acei tineri studioși, care vor să asculte folclor autentic. 

– Unde se aude mai multă muzică populară? La sate sau la orașe?– În ultimii ani am constatat cu tristețe că în sate, la crâșme, se aude altă muzică… nu vreau să pronunț cuvântul.

– Manele!?– Da. Muzica populară și tradițiile s-au mutat de la sat la oraș. 

– Care este mesajul din cântecele dumneavoastră?– Românul trebuie să-și păstreze identitatea și dragostea de țară și de tradiții. Că tot ce-i românesc nu piere. Și eu cred că mesajul meu ajunge la ei. Pentru că îi simt alături de mine. Cu mine. Mie nu îmi este rușine niciodată să spun că sunt român. Eu chiar sunt mândru că sunt român. Trebuie doar să fim cu toții educați, să fim corecți și cu bun simț. 

– Războiul din Ucraina… este lângă noi.– Da, este la granița noastră. Cei din Deltă îl și aud. Mă doare să văd cum două popoare cu aceeași credință religioasă, două popoare surori au ajuns să se omoare între ele. 

– Unde cântați de Crăciun?– Am o regulă de la care nu am abdicat. Crăciunul și Paștele sunt sărbători pe care le petrec mereu cu familia. Nu-mi programez niciun concert și nu dau curs niciunei invitații de Crăciun și Paște.

– Dar de Anul Nou?– Revelionul o să-l petrec la Sinaia. Și probabil că voi cânta un pic. 

foto: Inquam Photos