Proprietarul City Insurance, companie de asigurări intrată în faliment, trebuie să achite către societate 17,3 milioane de euro, plătite cu titlu de dobândă la un credit care nu a existat niciodată, au decis judecătorii Tribunalului București, în primă instanță. Libertatea a publicat la începutul lui 2023 o amplă investigație legată de falimentul City Insurance.
Falimentul City Insurance a provocat cheltuieli uriașe din Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA). 1,2 miliarde de lei (peste 240 de milioane de euro) au fost plătite către creditorii companiei de asigurare până în luna decembrie a anului trecut, iar alte peste 130.000 de cereri de plată așteptau la acea dată să fie analizate, conform datelor FGA, comunicate către Ziarul Financiar.
Pentru a finanța falimentele, oamenii și firmele plătesc deja polițe de asigurări mult mai scumpe.
O investigație Libertatea a arătat cum City Insurance achita dobânzi reale la credite fictive.
La aproape trei ani de la prăbușirea City Insurance, DIICOT nu a trimis pe nimeni în judecată. Nimeni nu a fost arestat.
Tribunalul București a decis, în data de 10 martie 2023, ca Vivendi International, firma prin care omul de afaceri Dan Odobescu controla City Insurance, să returneze 17.372.043,32 de euro, dobândă încasată pentru un credit fictiv de 75 de milioane de euro. Decizia nu este definitivă.
Procesul a fost deschis de către Casa de Insolvență Transilvania (CITR), în calitate de lichidator judiciar al City.
Motivarea judecătorului de caz, comunicată recent părților, arată cum au încercat să justifice avocații Vivendi International încasarea banilor. Aceștia au susținut că firma controlată de Odobescu la acel moment a fost doar un intermediar care trebuia să ajute compania să găsească surse de finanțare și că și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale.
Dan Odobescu. Foto: Agerpres
Avocații Vivendi au invocat totodată prescrierea termenului până la care putea fi solicitată returnarea banilor plătiți pentru un credit care n-a ajuns niciodată în conturile City.
De unde au început problemele
În 2017, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a constatat că City Insurance are probleme de solvabilitate. Compania a fost introdusă într-un plan de redresare.
City a adus atunci acte la ASF prin care voia să demonstreze că s-a împrumutat 50 de milioane de euro de la acționarul său principal.
ASF nu a verificat proveniența banilor, dar a scos City din procedura de redresare.
Firma de buzunar care, pe hârtie, dădea credite de zeci de milioane de euro
Investigația Libertatea a arătat că suma de 50 de milioane de euro pe care Vivendi susținea că a obținut-o sub formă de credit pentru City provenea de la compania portugheză Planar Lda, o firmă care avea ca obiect de activitate închirierea de aparatură TV.
Libertatea a arătat că aceasta avea sediul într-un depozit, iar în anul în care figura că a dat banii către City, 2017, a raportat un profit de 80.000 de euro. Totalul câștigurilor nete calculate de fiscul din Portugalia au fost, în perioada 2017-2021, de doar 186.377 de euro.
Pe lângă cele 50 de milioane de euro pe care spunea că le-a obținut de la obscura firmă portugheză, Vivendi a suplimentat ulterior creditul cu alte 25 de milioane de euro, prilej cu care a și majorat dobânda, de la 8,5% la 10%, bani ce îi reveneau.
Contul fals din Elveția
Pentru a pretinde că banii firmei din Portugalia au fost transferați către City Insurance au fost prezentate extrase de cont de la Axion Swiss Bank. În urma verificărilor făcute de către ASF, banca elvețiană a transmis că acel cont nu există, iar banca nu a avut niciodată relații de afacerii cu City.
„Supraveghetorul din țara de origine a comunicat ASF că în evidențele societății bancare nu a fost identificat contul menționat în documentele prezentate de asigurător, cont care apare pe extrasele de cont pe care City le-a pus la dispoziția ASF și că între societatea bancară și City nu există relații contractuale”, se arată în motivare.
250.000
de euro este singura sumă pe care City a plătit-o direct către așa-zisul creditor din Portugalia, conform motivării instanței
Aproximativ 18 milioane de euro a plătit City cu titlu de dobândă pentru un credit la care nu a avut niciodată acces.
Casa de Insolvență Transilvania a argumentat că, din moment ce împrumuturile nu au existat, atunci dobânzile au fost încasate fără temei și a cerut recuperarea banilor.
City Insurance a intrat oficial în insolvență în septembrie 2021. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Vivendi susține că „și-a îndeplinit toate obligaţiile”
Avocații Vivendi au argumentat însă în instanță că situația era alta: de fapt, obligațiile sale erau „să identifice aceste surse sau acești finanțatori” pentru City Insurance.
„În realitate, scopul prestației sale în calitate de acționar majoritar a fost acela de a ajuta societatea să obțină toate mijloacele financiare și bănești de care avea nevoie pentru a se supune reglementărilor pieței în care funcționa și pentru a îndeplini criteriile de autorizare. Aşadar, de fiecare dată şi în baza fiecărui contract şi act adiţional încheiat și-a îndeplinit toate obligaţiile asumate”, a argumentat Vivendi International, conform motivării.
Instanța cere banii înapoi de la Vivendi
Instanța a respins însă argumentația Vivendi. „Nici contractul inițial și nici actele adiționale nu au servit acest scop”, spun judecătorii.
Concomitent, suma reprezentând împrumutul trebuia să crediteze contul societății pentru a acoperi problemele de solvabilitate, „totuși probele administrate relevă că reclamanta nu a primit împrumutul de care avea nevoie”, potrivit motivării.
„Plata dobânzii nu atestă îndeplinirea obligațiilor de către pârâtă”, mai arată Tribunalul București.
<strong>Astfel, instanța a constatat nulitatea absolută a contractului și a obligat Vivendi la restituirea banilor plătiți ca dobânzi. </strong>
Cu ce nu a fost de acord Tribunalul București
Tribunalul București a respins însă o altă cerere a lichidatorului judiciar, prin care acesta a solicitat restituirea sumei de 50.000 de euro, plătită de City către firma lui Odobescu cu titlu de „restituire”.
„Plata a fost efectuată voluntar, cu titlu de restituire, neexistând indiciile unei plăți din eroare”, se arată în motivare.
De asemenea, judecătorul de caz nu a fost de acord ca plata cheltuielilor de judecată să cadă în sarcina Vivendi, așa cum ceruse lichidatorul judiciar.
Un alt dosar cu miză importantă, suspendat
Pentru recuperarea banilor de la City Insurance, lichidatorul judiciar a deschis o acțiune separată în instanță prin care cere ca persoanele responsabile pentru faliment din conducerea companiei să fie trase la răspundere financiar.
Lista este deschisă de Dan Odobescu și conține 12 nume, majoritatea de origine străină, care au deținut poziții de conducere în cadrul companiei de asigurări.
Înregistrat în martie anul trecut la Tribunalul București, dosarul a fost suspendat în noiembrie, după ce nu s-a reușit identificarea adresei uneia dintre persoanele reclamate – Epameinondas Papanikolaou, fost președinte al City Insurance.
Instanța a acuzat lichidatorul judiciar că nu a făcut suficiente demersuri pentru obținerea informațiilor în vederea citării și a suspendat procesul până în luna iunie anul curent.
Judecătorul de caz a invocat o prevedere din Codul de Procedură Civilă, potrivit căreia „când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate”.
Dosare penale
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) spunea anul trecut, într-un răspuns pentru Libertatea, că are în lucru două dosare penale pentru „comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic și bancrută frauduloasă”.
Libertatea a întrebat și acum care este stadiul acestora și dacă au fost puse sub acuzație oficial persoane.
DIICOT a răspuns că un dosar vizează infracțiunile de grup infracțional organizat și înșelăciune, iar altul are tot infracțiunile respective, la care se adaugă fals în înscrisuri, delapidare, uz de fals, fals informatic și bancrută frauduloasă.
Cercetările se desfășoară in rem, adică se investighează fapte, nu persoane.
