Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) este cea mai mare instituție financiară nebancară din România. Deținut de statul român, prin Ministerul de Finanțe, fondul gestionează în prezent un buget de peste 12 miliarde de lei, cu scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanțări prin acordarea de garanții pentru creditele oferite de bănci. Astfel, au fost create condiții pentru susținerea unor afaceri, fiind alocate, în ultimii patru ani, peste 54 miliarde de lei, bani acordați IMM-urilor prin nouă programe guvernamentale sub formă de garantare.
FNGCIMM este condus, din 2020, de directorul general Dumitru Nancu, susținut de PNL. În această perioadă, constănțeanul Nancu s-a menținut în funcție cu prelungiri de mandat pe perioade scurte, de câteva luni.
Printre băncile partenere implicate în programele de garantare ale statului român se regăsește și ING Bank, cu care Fondul se află într-un litigiu.
Fondul, dat în judecată pentru neplata obligațiilor
ING a chemat în judecată FNGCIMM, deoarece instituția financiară a refuzat să achite băncii mai multe sume de bani conform contractelor încheiate în anul 2022, în cadrul subprogramului AGRO IMM Invest.
Istoria acestor contracte a început în pandemia de COVID-19, când statul român a lansat un program guvernamental pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii prin IMM Invest România și subprogramul Agro IMM Invest. Obiectivul a fost acordarea de facilități pentru IMM-urile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar la contractarea creditelor.
FNGCIMM, administratorul schemei de ajutor, urma să acopere o parte din costurile pe care le presupunea finanțarea (dobânda, comisioanele și 10% din credit), plus să garanteze restituirea finanțării către bănci.
Adică, în program s-au înscris IMM-uri dintre care FNGCIMM le-a selectat pe cele care îndeplineau cerințele de eligibilitate. Beneficiarii care au îndeplinit criteriile au primit de la bancă o sumă de bani din care trebuie să restituie doar o parte, restul fiind acoperită de FNGCIMM.
În relația cu ING, toate au fost bune și frumoase până când a venit nota de plată, iar FNGCIMM a refuzat, la un moment dat, să achite către bancă sumele aferente dobânzilor și părții nerambursabile pentru un număr de zece IMM-uri selectate inițial ca eligibile în programul de finanțare.
Motivul invocat de FNGCIMM a fost că cele zece firme nu sunt, de fapt, eligibile, neavând obiectul de activitate care să le permită intrarea în programul de ajutor de stat.
Astfel, începând cu luna mai a anului trecut, Fondul a încetat efectuarea oricăror plăți pentru cei zece beneficiari, deși, timp de aproape un an de la încheierea contractelor de finanțare, plătise toate sumele datorate în cadrul programului.
Nu există date dacă și în relația cu alte bănci au apărut astfel de complicații, dar ING are de recuperat de la FNGCIMM peste un milion de lei.
Pentru a ieși din această situație, Dumitru Nancu s-a adresat Ministerului de Finanțe cerându-i acordul pentru translatarea celor zece garanții de la subprogramul Agro IMM Invest la programul IMM Invest, unde firmele ar fi fost eligibile. Ministerul de Finanțe a refuzat, specificând că legea nu prevede posibilitatea mutării garanțiilor de la un program la altul.
Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM
Cine este vinovat?
Sunt două ipoteze care puteau să ducă la această situație.
Prima este legată de managementul defectuos al FNGCIMM. Dacă luăm în calcul un raport al Curții de Conturi de acum trei ani aflăm, printre altele, că angajările în funcții-cheie nu s-au făcut chiar conform legii. Iată ce au constatat inspectorii de la Curtea de Conturi:
Nerespectarea prevederilor legale stabilite în Codul muncii cu privire la verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale ale candidaților și stabilirea vechimii în muncă, a prevederilor Contractului Colectiv de Muncă 2018-2020 existent la nivelul FNGCIMM cu privire la condițiile de vechime în specialitate ce trebuiau îndeplinite de candidați, precum și efectuarea de angajări fără a exista post vacant în statul de funcții aferent lunii în care postul a fost scos la concurs.
Raportul Curții de Conturi se referă la angajarea unor persoane chiar la șefia și în departamentul de audit intern, departament care poate ar fi trebuit să sesizeze apariția firmelor neeligibile în programul de finanțare.
Apoi, în Departamentul Garanții din cadrul FNGCIMM, condus de Anelice Elena Cosmici (care este și președinta sindicatului angajaților din instituția de stat – „Garantare”), găsim inclusiv persoane care au fost cercetate penal. De exemplu, Andreea Papadopol, în calitate de şef al Serviciului Prima Casă din cadrul Direcţiei de Garantare, a fost investigată pentru că ar fi luat mită în formă continuată ca să urgenteze procesul de avizare a unor dosare de credit înscrise în program. Ambele sunt apropiate de Dumitru Nancu.
A doua ipoteză ar fi că cele zece firme care s-au strecurat în acest program de finanțare, deși nu erau eligibile, ar fi primit, de fapt, aceste fonduri cu dedicație, acestea beneficiind de 10% din valoarea finanțării cu titlu de sumă nerambursabilă și acoperirea dobânzilor și a comisioanelor.
Deși, la o primă vedere, miza acestor firme nu pare prea mare, pot fi sesizate câteva legături politice.
Patroni de firmă cu conexiuni la PNL, partid care l-a pus pe Nancu în funcție
Prin Claudatos SRL funcționează două magazine alimentare deținute de Claudiu Iuga, consilier local PNL al micuțului orășel Pecica, județul Arad. Firma PNL-istului a primit o finanțare totală de 800.000 de lei.
Cele două magazine locale deținute de Claudiu Iuga
Prin Vimalu Market SRL își desfășoară activitatea un magazin alimentar sătesc, din comuna Mașloc, județul Timiș. Proprietara este Daniela Violeta Lupu, soția primarului PNL al comunei, Ionel Lupu. Primarul a fost tăvălit anul trecut de Curtea de Conturi, care i-a găsit abateri de aproape cinci milioane de lei la primărie. Prin programul de finanțare, firma soției de primar a primit 300.000 de lei.
Ionel Lupu. Foto: buletindetimisoara.ro
Edex SRL din Carei, județul Satu Mare, a primit suma de două milioane de lei. Patronul firmei este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din oraș, Jozsef Pereni.
Geo Ninadi SRL este o firmă din Motru, județul Gorj și pare să fie deținută de un fost candidat la consiliul local. Firma a beneficiat de 500.000 de lei.
Ghiocela Prod Com SRL este tot din Motru și a primit cea mai mare finanțare, de cinci milioane de lei. Firma, care are restaurante, spații de cazare și magazine în Motru, este deținută de cunoscutul om de afaceri local Mihail Rămescu și de soția sa, Maria. Acum câțiva ani, numele lui Rămescu a fost implicat într-un scandal de corupție alături de edilul PSD al comunei gorjene Slivilești, Sorin Bucurescu.
Topaz Com SRL este o firmă din Zimnicea care a primit suma de 350.000 de lei. Patronul este Paul Albu, fost candidat la primăria orașului teleormănean, ocazie cu care s-a aflat că a fost colaborator al Securității. Acesta deține mai multe afaceri prospere în Zimnicea și la ultimele alegeri a reprezentat PMP.
Kavasi Supermarket SRL deține niște magazine prin județul Constanța și a primit o finanțare de 700.000 de lei. Munteanu Market SRL este un alt magazin alimentar din Constanța care a primit 210.000 de lei (prin 2014, firma era fugărită de creditori). Și nu în ultimul rând, Evalisancom 2014 SRL din Târgu Jiu, care a primit 150.000 de lei.
Acestea au fost firmele cu codul CAEN neeligibil 4711 „Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”.
Celălalt cod neeligibil, 4639, care înseamnă cam tot același lucru, și anume „Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun”, este deținut de firma Rossell & Co SRL din Livada, județul Satu Mare. Patron este un afacerist local pe nume Vasile Roșco și deține mai multe afaceri prin care comercializează băuturi. Rossell & Co a primit, deși nu se încadra, suma de 500.000 de lei.
În total, peste zece milioane de lei fonduri garantate de FNGCIMM, acordate pentru a sprijini zece magazine care vând alimente și băutură și care nici măcar nu erau eligibile să se înscrie în acest program.
Iar din acești bani, 10%, adică peste un milion de lei, reprezintă suma nerambursabilă, adică firmele nu mai trebuie să o dea înapoi, fiind oferită de statul român prin Fondul de Garantare.
De la Agro IMM la IMM Invest
Claudiu Iuga, patronul firmei Claudatos SRL și consilier local la Pecica, a explicat pentru Libertatea cum s-a descurcat el cu finanțarea de 800.000 de lei după ce firma sa a fost declarată neeligibilă.
„Nu s-a întâmplat nimic. M-au rugat frumos să trec pe IMM Invest. Am semnat hârtiile, actul adițional la contract pentru IMM Invest, n-am mai primit grantul și cu asta s-a încheiat povestea. Puteam să deschid proces, dar dacă îl pierd, va trebui să plătesc eu tot, dobânzi etc., adică aveam numai de pierdut. În cazul în care câștig, atunci îmi va plăti și grantul. Am ales să nu mă judec și am semnat cu condiția să îmi plătească ei dobânzile aferente și inflația și să trec la IMM Invest.
Tot ce am făcut s-a făcut prin intermediul băncii. Nu am discutat cu nimeni de la Fond. Cei de la bancă, de la București, mi-au prezentat variantele: să merg să mă judec cu Fondul sau să accept condiția lor, care era să se treacă pe IMM Invest normal. Astfel, Fondul suportă dobânzile respective. Ori puteam să mă judec cu ei și dacă este să câștig, e bine, dar dacă pierd, creditul devine scadent la o anumită dată și trebuie să pun toți banii jos, să plătesc dobânzile și tot ce este aferent.
Claudiu Iuga. Foto: pecica.ro
Practic am pierdut partea nerambursabilă de 10%, deși a fost greșeala Fondului. Pentru că prima oară, codul CAEN a fost eligibil pentru Agro IMM Invest, după care l-au scos și au spus că a fost o greșeală. Nu se știe unde a fost greșeala, e o nebuloasă. Și au venit cu propunerea asta ca să o lăsăm la mijloc. Știți cum e vorba, la pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
Claudiu Iuga, consilier local PNL, a încheiat:
Ionel Lupu, primarul comunei Mașloc, a declarat că nu știe mare lucru despre finanțarea de 300.000 de lei primită de firma soției sale, Vimalu Market SRL, și ne-a îndrumat să vorbim cu ea. Violeta Lupu ne-a spus că a trecut la IMM Invest „ca să nu îmi mai dea cei 10%. Și nu i-am mai primit, dar am rămas cu aceeași dobândă.
Nu am vorbit cu Fondul, doar am semnat contractul trimis de bancă și ne-a informat că Fondul ne-a trecut la IMM Invest. Puteam să îi dau în judecată, dar banca mi-ar fi cerut banii, cei 10%, și m-am gândit că poate nu câștig. Am rămas cu suma de 300.000, mai am de dat înapoi 150.000. Măcar au plătit ei dobânzile că la început ziceau că trebuie să le plătesc tot eu. Și atunci am zis că îi dau în judecată, pentru că noi am semnat un contract și ei trebuie să-l respecte.
A fost greșeala lor și să plătească cine nu a verificat că eu nu eram eligibilă cu codul CAEN. Și până la urmă au acceptat să plătească ei dobânzile pe Agro IMM și să nu mai primesc cei 10% nerambursabili, iar suma totală să fie trecută pe IMM Invest România”.
Din discuțiile cu cei doi beneficiari ai fondurilor Agro IMM și declarați apoi neeligibili pare că FNGCIMM a încropit o struțo-cămilă amestecând plata dobânzilor de pe Agro IMM cu transferarea finanțării pe IMM Invest România. Și asta în pofida respingerii de către Ministerul de Finanțe a acestei variante.
„Faceți o solicitare scrisă”
Pentru a elucida întrebările care se ridică, l-am contactat pe directorul general al FNGCIMM, Dumitru Nancu. Acesta are o versiune un pic diferită, spunând:
„Cele zece firme și-au închis creditul, iar ING nu le-a mai dat acea componentă de 10%, reprezentând ajutorul de stat. Și închizând creditul, dând banii înapoi înainte de termen, nu s-a mai dat componenta de 10%. Nu ne-au dat firmele în judecată, ne-a dat ING că solicită acea componentă de 10%”.
Libertatea l-a întrebat pe șeful FNGCIMM cum au trecut de selecție cele zece firme la care ING face referire și apoi au fost declarate totuși neeligibile și cine se face responsabil și plătește în cazul pierderii procesului? Răspunsul: „Vă rog, faceți o solicitare în scris. Avem multe procese cu multe bănci”. Ceea ce am făcut.
Foto: Facebook
