Klaus Iohannis a subliniat necesitatea adoptării unei decizii pozitive în acest sens, cât mai curând posibil, arată Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele României a adresat mulţumiri preşedinţiei spaniole a Consiliului UE pentru eforturile depuse în avansarea agendei europene pe parcursul semestrului doi din 2023, “într-un context extrem de complex, marcat de numeroase provocări şi crize cu consecinţe semnificative la nivel european şi global”, a spus a spus preşedintele, luni, la întâlnirea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti.
El a accentuat, în cadrul întâlnirii, importanţa menţinerii unităţii Uniunii Europene în toate acţiunile sale şi a protejării valorilor şi principiilor europene, cu atât mai importante într-un context marcat de continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi de criza din Orientul Mijlociu şi alte provocări, precum cele economice, climatice sau migratorii.
În perspectiva discuţiilor de la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea sprijinului substanţial din partea Uniunii pentru Ucraina, care trebuie să rămână prioritară în acţiunile UE. În acest sens, s-a pronunţat pentru necesitatea adoptării unui pachet de măsuri şi decizii cuprinzător pentru Ucraina la Consiliul European.
Preşedintele a susţinut necesitatea continuării sprijinului european, al NATO, dar şi la nivel bilateral pentru Republica Moldova, în vederea consolidării rezilienţei acestui stat, puternic afectat de efectele războiului din Ucraina şi de acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.
Referindu-se la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.
Referitor la revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, proces aflat în desfăşurare, preşedintele României a pledat pentru o abordare care să promoveze echilibrul de finanţare între angajamentele deja asumate şi noile priorităţi de pe agenda europeană, şi să nu implice reduceri ale fondurilor pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună.
