În motivarea arestării judecătoarei Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava, transmisă la solicitarea Libertatea, magistrații Curții de Apel București vorbesc despre insistența cu care aceasta solicita foloase necuvenite, în special de la traficanții de droguri. Cât a cerut pentru o achitare?
Faptele judecătoarei Ana Maria Chirilă „reprezintă un șoc nu numai pentru familia acesteia, ci și pentru întreg sistemul judiciar și opinia publică”, a afirmat procurorul Parchetului General la finalul ședinței în care s-a judecat propunerea de arestare a magistratului de la Suceava. Replica reprezentantului Ministerului Public a venit după ce avocații celor doi inculpați, Ana Maria Chirilă și Mihai Pânzari, au invocat argumente de ordin personal – familie, copiii care suferă după mamă.
Interesul general al societății trebuie să primeze în fața interesului personal al inculpaților, a mai subliniat procurorul.
Argumentele Parchetului au fost însușite și de judecătorul de drepturi și libertăți al Curții de Apel București.
„Faptele inculpatei, care este o judecătoare, deci un pilon important al statului de drept, sunt grave și generează în mod firesc o reacție de neîncredere a societății în corectitudinea magistraților, în contextul existenței unei generalizări a fenomenului de corupție la nivelul societății românești”, motivează Curtea de Apel București.
Judecătoarea Ana Maria Chirilă a fost arestată preventiv pe 10 octombrie, decizie rămasă definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cinci infracțiuni au fost reținute în sarcina magistratului – de la luare de mită și divulgare de informații nepublice la consum de droguri.
Alături de judecătoare a ajuns după gratii și Mihai Pânzari, un sucevean pe care Ana Maria Chirilă îl judeca pentru infracțiuni de crimă organizată: camătă, sechestrare de persoane, constituire de grup infracțional organizat.
Potrivit datelor din motivarea Curții de Apel București, Pânzari o mituia pe cea care îl judeca în mod constant. Judecătoarea era cea care pretindea mita, spun procurorii Parchetului General, nu doar de la inculpatul pe care îl judeca, ci și de la anturajul acestuia, persoane cercetate pentru trafic de droguri sau alte infracțiuni. Îi avertiza și cine este judecătorul „de temut” din Tribunalul Suceava.
Relațiile dintre judecătoarea Ana Maria Chirilă și traficanții de droguri din Suceava erau atât de apropiate, încât aceasta a botezat copilul unui inculpat cercetat pentru trafic de droguri și mergea la evenimente private organizate de persoane care erau cercetate pentru trafic de droguri, a declarat procurorilor cel care a denunțat-o pe judecătoare pentru faptele de corupție.
A respins arestarea, apoi i-a livrat inculpatului informații secrete
Potrivit datelor din dosarul instrumentat de Parchetul General, Ana Maria Chirilă a fost cea care a primit pe 15 noiembrie 2022 o propunere de arestare de la DIICOT, printre inculpați numărându-se și Mihai Pânzari. Judecătoarea a respins propunerea de arestare, dispunând doar măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. Apoi, spun procurorii, a furnizat informații nepublice din dosar inculpatului. Acesta s-a dat de gol cu ocazia audierilor ulterioare.
Ana Maria Chirilă este acuzată că livra informații despre măsurile de supraveghere tehnică inclusiv din dosarele unde ea era judecător de drepturi și libertăți.
„Așa cum rezultă din exploatarea mandatelor de supraveghere din prezenta cauză, după primirea acestor informații nepublice, inculpatul a încetat să mai utilizeze posturile telefonice și a achiziționat alte aparate telefonice. În mod similar au procedat și celelalte persoane vizate de măsurile de supraveghere tehnică”, se precizează în încheierea Curții de Apel București.
Denunțul: 30.000 de euro pentru o achitare
Datele din dosar arată că insistența cu care pretindea mita judecătoarea Chirilă a determinat, în cele din urmă, reclamarea sa. Procurorii sunt convinși că dacă organele de cercetare penală nu ar fi intervenit, judecătoarea de la Tribunalul Suceava ar fi continuat să primească mită în schimbul informațiilor din dosare nepublice.
Potrivit încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă, Ana Maria Chirilă a fost denunțată de un alt inculpat, care era judecat pentru o infracțiune la regimul circulației rutiere, iar judecătoarea i-a cerut 30.000 de euro mită, creându-i convingerea inculpatului că are influență asupra magistraților și îi poate influența pentru obținerea unei soluții de achitare. Planul s-a discutat într-un restaurant din Suceava, iar la întâlnire a participat și judecătoarea Ana Maria Chirilă.
„A sfătuit infractori să fugă în Italia sau Spania”
La dosar se regăsesc interceptări care o incriminează, fără dubiu, invocă instanța. Înregistrările nu au fost făcute publice.
„În contextul în care inculpata nu a ezitat să furnizeze unor persoane date care să-i scape de urmărirea penală sau să ofere sfaturi unor infractori să fugă în Italia sau Spania pentru a scăpa de dosar, se poate presupune rezonabil că există riscul să încerce zădărnicirea anchetei penale și este în interesul bunei desfășurări a procesului penal luarea măsurii arestării inculpatei”, a concluzionat judecătorul de drepturi și libertăți al Curții de Apel București.
La aprecierea gradului de pericol social, Curtea a mai avut în vedere numărul mare de infracțiuni comise de judecătoarea Chirilă, „chiar și în contextul în care combaterea traficului de droguri a fost apreciată ca o prioritate națională”.
În privința inculpatului arestat alături de Ana Maria Chirilă, Curtea arată că și faptele acestuia au un ecou negativ profund în societate, iar faptul că „nu a ezitat să-și rezolve problemele penale prin mituirea unor judecători” justifică decizia de arestare.
Tribunalul Suceava, fără reacție
Libertatea a solicitat conducerii Tribunalului Suceava un punct de vedere despre cazul judecătoarei Ana Maria Chirilă, dacă aceasta a avut spre judecare dosare în care a fost parte Mihai Pânzari, precum și câte dosare avea aceasta spre soluționare în momentul reținerii și ce se va întâmpla cu ele.
Conducerea instanței a refuzat să răspundă, invocând ancheta Parchetului General. Președintele instanței, judecătorul Cătălin Brânză, a precizat doar că în dosarele pe care le avea în lucru judecătoarea Chirilă, continuarea activității judecătorești „se va face potrivit regulilor prevăzute de Codul de Procedură Penală și de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești”.
