Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a declarat marți, 13 februarie, că demersul Rusiei de a o adăuga pe lista persoanelor căutate este o tactică clasică de intimidare și că nu este un gest surprinzător din partea Moscovei, relatează site-ul radiodifuziunii publice estoniene ERR.
“Mișcarea de astăzi a Federației Ruse nu este cu nimic surprinzătoare, este o tactică clasică de intimidare. Estonia și cu mine rămânem fermi în politica noastră: susținerea Ucrainei, consolidarea apărării europene și lupta împotriva propagandei rusești”, a declarat ea, într-un comunicat de presă publicat pe rețelele de socializare.
Demersul Moscovei “este încă o dovadă că fac ceea ce trebuie – sprijinul puternic al UE pentru Ucraina este un succes și afectează Rusia”, a adăugat prim-ministra Estoniei.
Russia’s move is nothing surprising.This is yet more proof that I am doing the right thing – the #EU’s strong support to #Ukraine is a success and it hurts Russia. 1/
— Kaja Kallas (@kajakallas) February 13, 2024
“Întotdeauna am spus că setul de instrumente al Rusiei nu s-a schimbat. De-a lungul istoriei, Rusia și-a ascuns represiunea în spatele așa-numitelor agenții de aplicare a legii. Știu acest lucru din istoria familiei mele. Când bunica și mama mea au fost deportate în Siberia, KGB-ul a emis mandate de arestare”, a continuat Kaja Kallas.
“Kremlinul speră acum că această mișcare va contribui la reducerea mea și a altora la tăcere – dar nu va fi așa. Dimpotrivă. Voi continua să sprijin puternic Ucraina. Voi continua să militez pentru creșterea apărării Europei”, a conchis ea.
Marți, publicația rusă independentă Mediazona a dezvăluit că Kallas a fost inclusă pe lista persoanelor date în urmărire de Rusia, pe care figurează secretarul de stat Taimar Peterkop.
Nu se cunoaște motivul pentru care Kallas și Peterkop au fost adăugați pe listă, dar decizia ar putea fi în legătură cu îndepărtarea monumentelor sovietice din spațiile publice din Estonia după începerea invaziei pe scară largă din Ucraina.
Baza de date a site-ului Ministerului rus de Interne conține deja fotografia și datele de naștere ale lui Kallas, dar nu există și motivul pentru care aceasta a fost dată în urmărire. Ministerul specifică doar, într-o notă, că ea este “căutată în conformitate cu Codul penal” al Rusiei.
Această bază de date conține sute de politicieni și oficiali din țările occidentale, dar Kallas este singurul politician de pe listă cu o poziție atât de înaltă, adică șef de guvern.
În baza de date a Minsiterului rus de Interne mai figurează 83 de persoane din Letonia, o altă țară baltică, printre care se numără fostul ministru de interne Marija Golubeva, 67 de membri din componența anterioară a parlamentului leton și 15 membri ai consiliului municipal din Riga. Toți aceștia și-au exprimat sprijinul pentru îndepărtarea monumentelor sovietice din Letonia.
În plus, există și 29 de nume din Lituania, printre care ministrul culturii, Simonas Kairys, și șase membri ai Consiliului municipal din Vilnius.
Pe listă apar, de asemenea, trei politicieni și oficiali din Polonia.
În cadrul briefingului său de presă de marți, secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat de ce politicieni și oficiali de stat de rang înalt din Estonia, Letonia și Lituania se află în această bază de date. El a răspuns că aceste persoane sunt responsabile de deciziile legate de acțiunile ostile împotriva “memoriei istorice” și a Rusiei.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a confirmat, de asemenea, că plasarea acestor oficiali pe lista persoanelor căutate este cauzată de legătura lor cu îndepărtarea monumentelor sovietice din țările baltice.
Mediazona a precizat că în baza de date a Ministerului rus de Interne sunt listate 96.752 de nume.
Foto: Profimedia Images
