Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, 12 martie, că intră în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, deținută acum de Jens Stoltenberg, întrucât actualul context de securitate trebuie să ducă la o asumare mai mare a responsabilității României în structurile de conducere euroatlantice. Principalul contracandidat este prim-ministrul olandez Mark Rutte.
Experimentat, bine conectat, un negociator și un comunicator priceput. Sunt doar câteva dintre atributele pe care mai multe state membre ale NATO le-au folosit pentru a-l descrie pe premierul olandez demisionar Mark Rutte, care vrea să îi succeadă lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al celei mai mari alianțe militare din lume.
Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania s-au pronunțat public în favoarea nominalizării lui Rutte la șefia NATO, iar oficialii de la Washington l-au lăudat pe cel mai longeviv premier olandez ca fiind „excelent” pentru această funcție, în timp ce biroul cancelarului german Olaf Scholz a lăudat „experiența imensă, expertiza vastă în domeniul politicii de securitate și abilitățile sale diplomatice profunde”.
După ce a condus mai multe guverne olandeze de coaliție în ultimii 13 ani, Mark Rutte, 57 de ani, a acumulat o bogată experiență, abilități diplomatice și contacte atât în Europa, cât și în întreaga lume, fiind cunoscut ca un politician pragmatic care este foarte conștient de importanța legăturilor transatlantice.
Deși pornește favorit pentru funcția de secretar general al NATO, numirea lui Rutte este departe de a fi sigură, deoarece aproximativ o treime din cele 31 de state membre ale alianței nu îl susțin încă, iar Ungaria chiar a transmis public că nu poate să sprijine candidatura lui.
Șeful NATO, care are în mod normal un mandat de patru ani, este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice, mai degrabă decât printr-un proces formal de alegere. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.
Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, 12 martie, că actualul context de securitate trebuie să ducă la o asumare mai mare a responsabilității României în structurile de conducere euroatlantice și că a decis să intre în competiţie pentru șefia NATO, funcție deținută până în octombrie de Jens Stoltenberg. Cu câteva ore mai înainte, șeful statului a spus că „nu intenţionez să îmi scurtez mandatul de preşedinte”, care expiră în decembrie.
