În cazurile Caracal, Oneşti şi 2 Mai, anchetele interne au scos la iveală greşeli în lanţ ale poliţiştilor implicaţi. Din cauza acestor greşeli, au murit oameni, dar până acum, niciunul dintre şefii poliţiei nu a răspuns în faţa legii pentru deciziile luate sau pentru ordinele date.
În cazul luării de ostatici de la Oneşti din martie 2021, unde doi bărbaţi au fost ucişi, trebuia să intervină Serviciul Independent pentru Intervenţii și Acțiuni Speciale (SIIAS), spune Parchetul General, însă şeful IGPR de atunci, chestorul principal Eduard Miriţescu, nu a dat dispoziţie, mărturiseşte un negociator de la SIIAS.
Şeful negociatorului, chestorul Alexandru Scurtu, neagă şi spune: „nu am fost chemaţi şi nu aveam elicopter”.
„Ba exista elicopter”, dar nu a fost solicitat, îl contrazice Inspectoratul General pentru Aviaţie.
Au trecut 2 ani şi jumătate de la tragedia din Oneşti. Gheorghe Moroşan, bărbatul care i-a sechestrat şi ucis pe cei doi muncitori, a fost condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare. Poliţiştii care n-au putut să-l împiedice să omoare sunt în sistem, iar unii ocupă în continuare funcţii de conducere.
Cinci de la SIIAS, într-un birou de 4 metri pătraţi
Pe 1 martie 2021, la orele 14:00, cinci oameni stăteau înghesuiţi în biroul şefului SIIAS din Bucureşti. Erau chestorul Alexandru Scurtu – directorul SIIAS, şeful biroului Misiuni Speciale, doi negociatori ai SIIAS şi şeful structurii de intervenţie care era de serviciu în acea după-amiază.
„Eram toţi unul lângă celălalt, pe circa 4 mp, pentru a putea înţelege mai bine natura incidentului petrecut la Bacău”, a declarat chestorul Scurtu, când a fost audiat la Parchetul General.
Chestorul Alexandru Scurtu, șeful SIIAS
„Incidentul” era luarea de ostatici de la Oneşti, În acea zi, la ora 11:47, Gheorghe Moroşan sunase la 112, pentru a anunţa că a sechestrat doi oameni în fostul său apartament şi că, dacă nu vorbește cu miniştrii de la Justiție și de la Interne, îi va omorî pe ostatici, „le iau gâturile ca la broaște”.
„Şi dacă aș fi primit ordin să trag, nu aș fi făcut asta”
La ora întrunirii din biroul directorului SIIAS, la blocul din Oneşti în care cei doi muncitori sechestraţi erau ameninţaţi cu cuţitul ajunsese o echipă de la Serviciul de Acţiuni Speciale (SAS) din IPJ Bacău.
Din echipă făcea parte agent şef adjunct Ştefănuţ Moraru, devenit negociator după absolvirea unui curs de 11 zile, dar şi agent Adrian Iosub, singurul de la SAS Bacău ce putea folosi puşca cu lunetă, deşi nu urmase niciun curs.
„Puşca cu lunetă era în stare de funcționare și avea efect omorâtor la o distanță de 3.800 metri. Posibilitatea executării unui foc de armă cu pușca cu lunetă a fost exclusă din start, întrucât eu nu-mi asum această responsabilitate, nefiind instruit în acest sens”, a declarat Iosub, audiat ca martor în dosarul penal deschis pe numele lui Moroşan, dosar consultat de reporterii Libertatea.
Poliţistul a mai mărturisit că el a folosit puşca cu lunetă „doar pentru antrenament, într-un poligon deschis. Precizez că și în condițiile în care aș fi primit ordin să trag, nu aș fi făcut asta, întrucât nu am pregătirea necesară”.
În ancheta internă a IGPR, Iosub nu a mai pomenit nimic despre lipsa sa de pregătire, a spus că geamul balconului în care erau sechestraţi cei doi muncitori era „întredeschis, iar celelalte geamuri erau murdare, în zonă erau copaci, în apartament nu exista nicio sursă de lumină care să ajute la conturarea exactă a imaginii din apartament. Mi-am dat seama că folosirea armei cu lunetă putea fi problematică”.
Blocul în care a avut loc crima
„Dacă SIIAS venea cu elicopterul, dura maxim 60 de minute”
Conform normelor interne ale poliţiei în vigoare la acea dată, salvarea celor doi bărbaţi sechestraţi de Moroşan n-ar fi trebuit să vină nici de la negociatorul instruit pe repede-nainte şi nici de la lunetistul neinstruit.
Potrivit documentelor din dosarul de la Parchetul General, în cazul luării de ostatici sau al răpirilor, activităţile de intervenţie şi de negociere erau în responsabilitatea celor de la SIIAS, potrivit procedurii PO-IGPR-SIIAS-03. Luptătorii SAS din cadrul structurilor de poliţie teritoriale puteau acţiona doar la nevoie şi numai până la sosirea forţelor de intervenţie SIIAS.
La Oneşti, toată lumea spera şi aştepta să vină SIIAS. „Dacă veneau cu elicopterul, dura maxim 60 de minute. Știu asta, pentru că în noiembrie 2020 am primit sprijin din partea celor de la București, pentru căutarea unei persoane dispărute, iar elicopterul a ajuns la Onești în 50 de minute”, le-a declarat procurorilor comisarul şef Cristinel Andrieş, comandantul Poliţiei Oneşti.
Însă cei de la SIIAS nu s-au grăbit să ajungă la Oneşti.
Criza de inimă şi consilierea prin telefon
În acea zi, la comanda IPJ Bacău se afla comisarul șef Adrian Tuluc, în locul inspectorului şef Vasile Oprișan, care avea o înmormântare în familie.
Tuluc le-a declarat procurorilor că „la orele 14:15, sub presiunea zilei încărcate, fiind și cardiac, mi s-a făcut foarte rău și șefa de cabinet mi-a adus o pastilă și o cană de apă”. După ce şi-a revenit, el spune că a încercat să-l sune pe chestorul Oprișan, „dar am realizat că nu are semnal, aflându-se în comuna Filipeni, unde mama sa se afla depusă în capela mortuară”.
Comisarul șef Adrian Tuluc. Foto: bacau.net
Rămas singur, în faţa unei „spețe cu care nu ne mai confruntasem”, la ora 14:20 Tuluc i-a cerut şefului SAS Bacău, cms. șef Radu Andronic, să-l sune pe directorul SIIAS.
Cei de la SIIAS au luat legătura cu negociatorul aflat la fața locului, Ştefănuţ Moraru, iar până când ostaticii au fost ucişi, l-au sunat de 7 ori. „I-am sugerat câştigarea de timp şi l-am întrebat ce solicitări sunt şi care e starea subiectului”, le-a declarat chestorul Scurtu procurorilor.
La ora 15:04, văzând că nu primeşte nicio veste despre venirea celor de la SIIAS, Tuluc l-a sunat pe Scurtu. „Discuția a fost relativ scurtă, nu a cerut detalii suplimentare”, a declarat Tuluc.
La ora 15:06, SIIAS anunţă că vrea să vină la Oneşti
La scurt timp după ce a închis telefonul, Tuluc spune că a fost sunat de șeful SAS Bacău. „Mi-a raportat că a luat legătura cu dl. chestor Scurtu și că, din discuție, a rezultat posibilitatea trimiterii de la București la Onești a unei echipe SIIAS, discuția fiind în sensul că vor să vină la Onești. Andronic mi-a spus că, într-o astfel de situație, intervenția ar trebui realizată de către SIIAS, fiind vorba de luare de ostatici.”
Imediat, vestea a ajuns şi la poliţiştii care stăteau în fața blocului unde erau sechestraţi muncitorii. „În jurul orei 15:00 am auzit discutându-se că urmează să vină la Onești echipaje SIIAS București”, a declarat Andrieş, şeful Poliţiei Oneşti. „Se discuta chiar să se trimită un polițist, să facă o geolocare, în vederea găsirii locului potrivit pentru aterizare a elicopterului cu care urma să se deplaseze echipajul SIIAS. Eu am spus în acel moment că elicopterul poate ateriza la Spitalul Municipal Onești”.
După o jumătate de oră, Andrieş l-a sunat pe cel aflat la comanda IPJ Bacău, „i-am comunicat că suntem în același stadiu, că nu am reușit să facem nimic, iar dl. Tuluc mi-a spus că vor ajunge echipaje din cadrul SIIAS București”, apoi i-a trimis numărul de telefon al chestorului Scurtu.
Prima discuţie dintre Andrieş şi Scurtu a durat 2 minute și 37 de secunde. „I-am spus că se dialoghează cu Moroșan Gheorghe, dar că e instabil și am precizat că îl cred în stare să-i ucidă pe cei doi muncitori”, a declarat şeful Poliţiei Oneşti. „I-am spus d-lui chestor Scurtu că singura posibilitate de a-l împușca pe Moroșan e să folosim o armă cu lunetă, întrucât în fața blocului e un copac. Dl. Scurtu mi-a recomandat să continuăm negocierea”.
Andrieş mai spune că şeful SIIAS i-a cerut să-l sune, „dacă sunt probleme. Nu mi-a spus că urmează să vină un echipaj SIIAS la fața locului. După ce am terminat discuția cu dl. Scurtu le-am spus colegilor că nu cred că va veni SIIAS-ul.”
Era ora 15:42. Ce s-a întâmplat în acea jumătate de oră, de l-a făcut să se răzgândească pe şeful SIIAS?
Negociator SIIAS: „Scurtu spunea că Miriţescu nu a dat dispoziţie”
Audiat la Parchetul General, chestorul Scurtu a avut o altă versiune a discuţiilor dintre el şi Andrieş. A declarat că „au fost un monolog, care s-au lovit invariabil de afirmaţia acestuia că este domnul procuror la faţa locului”.
Scurtu a mai precizat că încă de la ora 14:15, „au fost dispuse măsuri de pregătire a unei echipe de intervenţie care să plece imediat, dacă situaţia degenera” şi că l-a informat telefonic pe adjunctul şefului IGPR, Florentin Brăcea, care coordona acea structură, „atât cu privire la incident, cât şi cu privire la constituirea echipei SIIAS”.
Unul dintre cei aflaţi în acea zi în biroul de 4 mp al șefului SIIAS le-a declarat procurorilor că „eu, în tot acest timp, le spuneam lui Scurtu Alexandru şi Ştefan Anton (şeful Biroului Misiuni Speciale): „de ce nu plecăm şi noi la Oneşti, pentru a participa la intervenție?”, iar Scurtu Alexandru spunea că „nu am primit dispoziţie de la conducerea IGPR”, spunea că „Miriţescu (Eduard Miriţescu, şeful Poliţiei Române de atunci – n.r.) nu a dat dispoziţie””.
Confruntat cu această declaraţie, şeful SIIAS a precizat la Parchetul General că acel subaltern „în vâltoarea evenimentelor, este posibil să nu fi auzit corect. Eu am discutat cu domnul Miriţescu după ce au fost ucise cele două victime de la Oneşti.”
Dar chestorul Eduard Miriţescu aflase despre ce se întâmpla la Oneşti, imediat după primul apel al lui Moroşan la 112.
Tuluc:„Mirițescu mai mult asculta decât vorbea, nu mi-a dat niciun sfat”
„Între orele 12:44 – 12:49, prin intermediul aplicației WhatsApp, am trimis o informare d-lui inspector general al Poliției Române, chestor de poliție Mirițescu Eduard, și am purtat cu dumnealui o corespondență, pe aceeași aplicație, despre speța în sine. Corespondența a rămas în memoria telefonului meu”, a declarat cel aflat atunci la comanda IPJ Bacău, Adrian Tuluc, în dosarul penal deschis pe numele lui Moroşan.
La ora 14:00, când SIIAS se aduna în biroul lui Scurtu, chestorul Mirițescu l-a întrebat pe Tuluc, tot pe WhatsApp, „care mai e situația la Onești”. „E staționară, se negociază cu persoana, iar la fața locului sunt polițiști din cadrul mai multor structuri și un procuror”, i-a răspuns Tuluc.
La aceeaşi oră, chestorul Scurtu i-a trimis un mesaj inspectorului general: „activitatea sub control în coordonarea procurorului”, conform unor însemnări făcute de şeful SIIAS, ulterior datei de 1 martie 2021.
La ora 15:24, după ce SIIASl anunţase că ar vrea să vină la Oneşti, Mirițescu l-a sunat pe Tuluc, însă acesta a ratat apelul. „L-am sunat imediat și am discutat, raportându-i situația ca fiind staționară şi despre faptul că am luat legătura cu dl. Scurtu Alexandru”, spune cel aflat la comanda IPJ Bacău.
Miriţescu l-a sunat iar, la ora 16:11, iar Tuluc i-a raportat situația de la acel moment. „Dl. Mirițescu mai mult asculta decât vorbea, nu am primit niciun sfat, nicio dispoziție din partea acestuia. Am vrut să-l întreb, la un moment dat, ce să facem, însă am avut o reținere legată de bun simț, m-am gândit că un șef știe cum să procedeze în astfel de situații și nu trebuie să-i spun eu. Aceeași reținere am avut-o și în discuțiile cu dl. chestor Scurtu”, a mărturisit şeful de atunci al IPJ Bacău.
A vorbit pentru ultima oară cu şeful Poliţiei Române la ora 17:08, după ce cei doi ostatici au fost ucişi de Moroşan. „I-am raportat că s-a realizat pătrunderea în forță, și atunci mi s-a dispus imperativ să mă deplasez la fața locului, pentru a gestiona relația cu presa”, a declarat Tuluc.
Zece minute mai târziu, Miriţescu a luat legătura şi cu şeful SIIAS şi abia atunci „a dispus plecarea mea spre Bacău”, a declarat Scurtu, la Parchetul General.
Scurtu: „Întotdeauna trebuie să avem aprobarea conducerii IGPR”
Surse din anchetă spun că Eduard Miriţescu nu a fost niciodată audiat la Parchetul General, în dosarul în care subalternii săi au fost cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.
Printr-o adresă trimisă procurorilor în august 2021, Miriţescu preciza că „dispecerul din cadrul IPJ Bacău a implementat datele despre evenimentul de la Oneşti la data de 1 martie 2021, la ora 19:03, deşi incidentul a fost sesizat la ora 11:50, aspect ce a condus la imposibilitatea încadrării împrejurării ca fiind o situaţie de criză”.
Era nevoie de acordul conducerii IGPR pentru ca SIIAS să intervină în cazul de la Oneşti? În ordonanța de clasare a Parchetului General se arată că, potrivit procedurii în vigoare atunci, în cazul persoanelor private de libertate în mod ilegal, acţiunile SIIAS nu aveau nevoie de aprobarea conducerii IGPR. SIIAS putea să intervină după ce primea informarea dispecerului IGPR despre eveniment, iar şeful SIIAS devenea şeful acţiunii.
Dar într-o anexă a procedurii, la rubrica „sesizarea evenimentului”, se menţionează că e nevoie de „primirea dispoziţiei ierarhice, scrise sau verbale”. „Din examinarea acestei anexe, nu reiese în ce constă această dispoziție și cine trebuia să o dea”, se arată în ordonanța de clasare a Parchetului General.
Șeful SIIAS a susținut, în anchetă, că „întotdeauna trebuie să avem aprobarea conducerii IGPR”. El a mai precizat că, în cazul de la Onești, aştepta „să existe o solicitare din partea IPJ Bacău şi o dispoziţie din partea conducerii IGPR”, pentru a interveni.
Întrebat dacă, în acea zi, a cerut acordul şefului Poliţiei Române pentru deplasarea la Oneşti, Scurtu a evitat un răspuns direct şi a precizat că „acordul pentru deplasare nu putea fi formulat fără o solicitare sau fără sprijinul informativ care să evidenţieze apariţia unei situaţii care nu putea fi gestionată local”. Șeful SIIAS a mai precizat că nu fusese informat că Moroșan e înarmat cu un cuțit de 40 de cm și că îi amenință cu moartea pe cei doi ostatici.
IGA: Exista elicopter, pentru ca SIIAS să ajungă la Onești
În ancheta de la Parchetul General, şeful SIIAS a mai declarat că la Onești putea ajunge cu autospecialele, în 3 ore și jumătate, „și probabil că ar fi fost explorată posibilitatea deplasării cu mijloace de transport aerian”, dar „cele două elicoptere MI 17 și MI 8, a căror resursă de zbor s-a consumat de mult”, sunt din anii 1990.
Scurtu a mai precizat că echipa de intervenție e compusă din 6 luptători (doi fiind lunetiști), iar echipamentul fiecăruia cântărește 35 de kg. În ultimii ani, a adăugat șeful SIIAS, nu au existat intervenții la care să se efectueze deplasarea cu un elicopter MAI, pentru că „resursa de aviație nu a fost disponibilă”.
Într-o adresă trimisă Parchetului General care-l cerceta pe chestorul Scurtu pentru abuz în serviciu, Inspectoratul General de Aviație a comunicat că în ziua de 1 martie 2021 nu a primit nicio solicitare, scrisă sau telefonică pentru sprijin aerian în zona Bacău.
În plus, Inspectoratul General de Aviație a mai precizat, la solicitarea Libertatea, că „în data de 1 martie 2021, exista resursă de aviație pentru transportul a 6 angajați ai Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale și echipamentul specific”.
Procurori: Șeful SIIAS a încălcat dispoziții „ce pot atrage, cel mult, răspunderea disciplinară”
Familiile celor doi muncitori uciși de Moroșan au făcut plângere penală împotriva polițiștilor, pentru neglijență și abuz în serviciu. Dosarul a ajuns la Parchetul General care, pe 22 mai anul acesta, a dispus clasarea cauzei.
În cazul chestorului Scurtu, Parchetul General spune că „nu au fost încălcate atribuții de serviciu prevăzute de legislația primară, ci dispoziții cu caracter infralegal, care pot atrage, cel mult, răspunderea disciplinară”. Procurorul mai notează că „factorul declanșator final” care a dus la uciderea celor doi muncitori „a fost conduita victimelor, iar nu modalitatea de acțiune a organelor de salvare”.
Parchetul General notează, în ordonanță, că „în ceea ce privește presupusa faptă de abuz în serviciu comisă de către chestorul de poliție Eduard Mirițescu, este de menționat faptul că acesta, deși se afla la conducerea IGPR și era în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu a dat nicio dispoziție cu privire la intervenția structurilor SIIAS la Onești în ziua de 1 martie 2021”.
Rudele muncitorilor uciși au atacat hotărârea de clasare, iar Curtea de Apel Bacău va decide dacă procurorii redeschid sau nu ancheta. Primul termen al procesului este pe 21 septembrie.
Avocat: În teoria Parchetului, polițiștii nu pot comite abuz în serviciu
„Dacă ne raportăm la argumentele din ordonanța de clasare, ar trebui ca legislația primară să reglementeze expres fiecare acțiune întreprinsă de polițiști, ceea ce este absolut imposibil”, spune avocatul Adrian Cuculis, care reprezintă familiile victimelor.
Apărătorul mai spune că admiterea teoriei Parchetului General, potrivit căreia atribuțiile reglementate de legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române au caracter general, „ar presupune automat înlăturarea răspunderii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu” pentru toți polițiștii.
La doi și jumătate de la cazul Onești, chestor Eduard Mirițescu e în continuare la șefia IGPR, adjunct al inspectorului general al Poliției Române.
Chestorul Alexandru Scurtu conduce mai departe SIIAS.
Comisarul șef Adrian Tuluc este șeful Poliției Municipiului Bacău.
Comisarul șef Cristinel Andrieș nu mai lucrează în poliție.
