Libertatea presei este în declin și „periculos de aproape de punctul de rupere” în mai multe țări din UE, este una dintre concluziile raportului anual al Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), cu sediul la Berlin, relatează The Guardian. România este menționată în raport în legătură cu „finanțarea opacă” a presei și cu eșecul autorităților de a investiga suficient atacurile asupra jurnaliștilor.
Raportul Liberties a fost întocmit împreună cu 37 de grupuri de apărare a drepturilor din 19 țări și arată că tendințele alarmante identificate anterior s-au păstrat și în 2023, deși noua legislație la nivelul UE ar putea oferi speranța unei îmbunătățiri.
Libertatea presei este în mod clar în declin constant în întreaga UE – în multe țări, ca urmare a prejudiciilor deliberate sau a neglijenței guvernelor naționale. Scăderea libertății presei merge mână în mână cu un declin al statului de drept. Există o corelație strânsă între cele două. Aceasta este cartea de joc a regimurilor autoritare.
Eva Simon, ofițer principal de advocacy la Liberties:
Pe parcursul anului trecut, peisajul mediatic european a continuat să fie marcat de norme inadecvate privind transparența proprietății și de numeroase amenințări la adresa independenței.
De asemenea, Liberties a documentat mai multe cazuri de amenințări, intimidare, supraveghere și violență împotriva jurnaliștilor în mai multe state membre, precum și restricții privind libertatea de exprimare și accesul la informații în întregul bloc comunitar.
În acest context, Liberties a recomandat Comisiei Europene să urmărească îndeaproape punerea în aplicare de către statele membre a noului Act european privind libertatea presei, despre care Simon a spus că a creat o bază legală pentru îmbunătățirea libertății presei.
„Multe vor depinde de guvernele și autoritățile naționale, dar actul înseamnă că acum pot fi aduse cazuri în fața unei instanțe europene care va decide ce înseamnă cu adevărat independența mass-media, supravegherea jurnaliștilor și așa mai departe”, a explicat ea.
De asemenea, o nouă directivă a UE care vizează procesele strategice abuzive împotriva participării publice (Slapps), folosite în mod obișnuit împotriva jurnaliștilor, ar trebui să aibă un impact, a mai spus Eva Simon, subliniind din nou că va fi esențial modul în care aceasta va fi aplicată.
Autoritatea de reglementare a avocaților din Regatul Unit definește Slapps ca fiind „o presupusă utilizare abuzivă a sistemului juridic și intentarea sau amenințarea cu intentarea de proceduri judiciare, în scopul de a hărțui sau de a intimida (…) descurajând astfel examinarea chestiunilor de interes public”.
Cu ce probleme se confruntă statele europene
Concret, potrivit raportului, jurnaliștii din țări precum Croația, Franța, Germania, Grecia și Italia au fost vizați de atacuri fizice în 2023, iar în Ungaria și Slovacia reporterii s-au confruntat cu abuzuri și amenințări din partea unor politicieni aleși.
În Croația, Grecia, Italia, Țările de Jos și Suedia s-au folosit Slapps împotriva jurnaliștilor, în timp ce reporterii din Germania, Grecia, Țările de Jos și Polonia au fost supravegheați cu ajutorul unor programe precum Pegasus și Predator.
Concentrarea proprietății mass-media a rămas ridicată în Croația, Franța, Ungaria, Polonia, Țările de Jos și Slovacia, multe companii media fiind deținute de doar câteva persoane, ceea ce amenință diversitatea vocilor din presă și crește riscul de părtinire.
De asemenea, în Germania, Ungaria, Lituania și Țările de Jos, jurnaliștii care au criticat guvernul s-au trezit excluși de la conferințele de presă sau de la alte evenimente oficiale sau li s-au refuzat documente la care ar fi trebuit să aibă acces.
În Slovacia, prim-ministrul populist Robert Fico a „întrerupt orice comunicare” cu patru instituții media acuzate că „au manifestat în mod deschis atitudini ostile”, se mai precizează în raport.
Iar în Ungaria, serviciul public de presă era deja „atât de complet sub jugul guvernului”, încât producția sa a fost „caracterizată de reportaje tendențioase și unilaterale, care sunt întotdeauna în conformitate cu interesele partidului de guvernământ Fidesz”, menționează Liberties.
Situația libertății presei în România
În ceea ce privește problemele privind libertatea presei din România, raportul Liberties menționează că, în țara noastră, la fel ca în Suedia, „poliția nu a reușit să investigheze în mod corespunzător atacurile asupra jurnaliștilor, fie din cauza lipsei de resurse, fie din lipsă de voință”.
De asemenea, presa se confruntă cu incertitudini tot mai mari legate de finanțare, autorii raportului constantând că „în Grecia, Ungaria și România, cheltuielile politice pentru publicitatea în mass-media sunt ridicate și sunt direcționate în mod disproporționat către media favorabile guvernului”.
Tot legat de finanțarea presei, raportul menționează că aceasta „rămâne opacă în România, o problemă evidențiată de Comisia Europeană în Raportul său privind statul de drept din 2023”.
„Este o problemă deosebit de importantă într-o țară în care jumătate din subvențiile de stat primite de către partidele politice sunt cheltuite pentru mass-media și pentru propagandă”, se mai precizează în analiza Liberties.
„O rază speranță” este considerat proiectul de modificare a legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, care ar obliga partidele care primesc finanțare de la stat să prezinte lunar la Autoritatea Electorală Permanentă o declarație detaliată a cheltuielilor din subvențiile de la stat. Proiectul a trecut de Senat în 2023 și se află în dezbatere la Camera Deputaților.
APADOR-CH, membră a Liberties din România, susține ideea înăspririi unor formulări din proiect.
În raportul Liberties este menționat și cazul jurnalistei de investigații Emilia Șercan, care a dezvăluit în ultimii ani cazuri de plagiat comise de politicieni de la nivel înalt, printre care și fostul premier Nicolae Ciucă.
Aceasta a văzut cum „investigațiile privind campania de denigrare împotriva ei au fost închise în 2023”, amintesc autorii raportului, adăugând că „Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia luat decizia că infracțiunile – inclusiv publicarea de fotografii private furate – nu sunt pedepsite de legea penală”.
„Autoritățile române nu au reușit să investigheze furtul fotografiilor private și publicarea pe diferite site-uri pornografice”, iar în vara anului trecut, „APADOR-CH a înaintat un memoriu către procurorul general și i-a cerut să ia măsurile necesare pentru a respectarea legii în cazul lui Șercan”, se mai notează în raport.
„Un răspuns la memorandum nu a fost publicat niciodată, însă imaginile au dispărut de pe site”, adaugă autorii analizei.
În urmă cu o săptămână, Emilia Șercan a anunțat „o primă victorie în instanță” în cazul plângerii depuse după clasarea dosarului de kompromat la adresa ei, spunând că instanța supremă a decis ca dosarul să fie retrimis la Parchetul General. Operaţiunea la adresa jurnalistei a început la scurt timp după ce aceasta a arătat că teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă, premier la data respectivă, este plagiată.
Raportul privind libertatea presei analizează acțiuni legislative și de reglementare relevante la nivelul UE și de la nivel național de pe parcursul anului 2023 și prezintă o hartă a principalelor tendințe și evoluții în materie de libertate a presei din Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia.
