Libertatea presei „periculos de aproape de a dispărea” în mai multe țări UE. În România poliția nu a reușit să investigheze în mod corespunzător atacurile asupra jurnaliștilor

Libertatea presei „periculos de aproape de a dispărea” în mai multe țări UE. În România poliția nu a reușit să investigheze în mod corespunzător atacurile asupra jurnaliștilor

Libertatea presei este tot mai slabă în întreaga UE și „periculos de aproape de punctul de a dipărea” în mai multe țări, a declarat o rețea importantă care verifică nivelurile libertăților civile, evidențiind amenințările împotriva jurnaliștilor și atacurile la independența radiodifuzorilor publici, potrivit The Guardian.

Libertatea presei este în mod clar în declin în întreaga UE

Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) cu sediul la Berlin a declarat în raportul său anual privind libertatea presei, întocmit cu 37 de grupuri de drepturi din 19 țări, că tendințele alarmante identificate anterior au persistat în 2023 – deși noua legislație la nivelul UE ar putea oferi speranțe de îmbunătățire.

„Libertatea presei este în mod clar în declin constant în întreaga UE – în multe țări, ca urmare a vătămării sau neglijenței deliberate din partea guvernelor naționale”, a declarat Eva Simon, de la Liberties.

„Scăderea libertății presei merge mână în mână cu declinul statului de drept. Există o strânsă corelație între cele două. Acesta este manualul regimurilor autoritare.” Ea a spus că noua legislație UE în domeniul mass-media „are potențial”, dar trebuie să fie implementată în mod corespunzător.

Peisajul media din Europa a continuat să fie marcat anul trecut de o concentrare puternică a proprietății mass-media, reguli inadecvate privind transparența proprietății și numeroase amenințări la adresa independenței și finanțelor presei publice, a spus Liberties.

De asemenea, a documentat mai multe cazuri de amenințări, intimidare, supraveghere și violență împotriva jurnaliștilor din mai multe state membre, precum și restricții privind libertatea de exprimare și accesul la informații în bloc.

Liberties a recomandat Comisiei Europene să urmărească îndeaproape implementarea de către statele membre a unui nou Act european pentru libertatea presei, despre care Simon a spus că – în ciuda compromisurilor – a creat o bază legală pentru îmbunătățirea libertății presei.

„Va depinde mult de guvernele și autoritățile naționale, dar actul înseamnă că cazurile pot fi acum aduse în fața unei instanțe europene care va decide ce înseamnă cu adevărat independența presei, supravegherea jurnaliştilor și așa mai departe”, a spus ea.

Atacuri fizice, ameninnțări, hărțuire și supraveghere ilegală împotriva jurnaliștilor UE

Jurnaliştii din ţări precum Croaţia, Franţa, Germania, Grecia şi Italia s-au confruntat cu atacuri fizice în 2023, se arată în raport, iar în Ungaria şi Slovacia reporterii s-au confruntat cu abuzuri şi ameninţări din partea politicienilor aleşi.

În România și Suedia, poliția nu a reușit să investigheze în mod corespunzător atacurile asupra jurnaliștilor, fie din cauza lipsei de resurse, fie din cauza lipsei de voință, se arată în raport, în timp ce în Franța și Bulgaria, polițiștii înșiși au atacat jurnaliști.

Hărțuirea a fost folosită în mod constant împotriva jurnaliștilor din Croația, Grecia, Italia, Țările de Jos și Suedia, în timp ce reporterii din Germania, Grecia, Țările de Jos și Polonia au fost suprevegheați de programe spion precum Pegasus și Predator.

Concentrarea proprietății mass-media a rămas ridicată în Croația, Franța, Ungaria, Polonia, Țările de Jos și Slovacia, multe companii media fiind deținute de doar câteva persoane, amenințând diversitatea vocilor media și crescând riscul de părtinire.

În Germania, Ungaria, Lituania și Țările de Jos, jurnaliștii care criticau guvernul s-au trezit excluși de la conferințe de presă sau alte evenimente oficiale sau li s-au refuzat documente la care ar fi trebuit să aibă acces.

În Slovacia, prim-ministrul populist, Robert Fico, a „întrerupt orice comunicare” cu patru instituții de presă acuzate că „afișează în mod deschis atitudini ostile”. Guvernul său a aprobat luna aceasta un proiect de lege controversat pentru revizuirea postului public RTVS.

În Ungaria, mass-media de serviciu public era deja „atât de complet sub jugul guvernului”, încât producția sa a fost „caracterizată prin raportare părtinitoare și unilaterală, care este întotdeauna în acord cu interesele partidului de guvernământ Fidesz”, a spus Liberties.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *