Locul ascuns din România pe care îl mai știu doar câțiva bătrâni. Nu există inscripții sau marcaje și adăpostește un mare secret

Locul ascuns din România despre care mai știu doar câțiva bătrâni. Pentru a ajunge acolo nu există nici măcar inscripții sau marcaje. Acesta ascunde un mare secret.

Unde se află locul ascuns din România pe care îl mai știu doar câțiva bătrâni

La noi în țară există un loc pe care foarte puține persoane îl cunosc, unde se spune că dacii au ascuns comori. Regele Decebal și-ar fi ținut ascunsă averea aici, după cum spun oamenii care locuiesc în zonă.

Este vorba despre Platoul Vârtoapelor de lângă Sarmizegetusa Regia. Acest loc e presărat cu mai multe grote, iar comunitățile locale au devenit interesate de unele dintre ele. Acestea au ajuns și în interesul celor pasionați de comori.

Vestigii ale vechilor așezări dacice și romane s-ar afla în acest loc. Platoul Vârtoapelor este o creastă netedă, situată la o altitudine de 900 – 1000 de metri. Este învăluită de formațiuni stâncoase impozante, care se înalță.

Grotele sunt foarte bine ascunse în peretele de calcar și ocupă zone dificil accesibile. Acestea sunt dispersate în regiunea sub “Cununi”. Unele dintre ele au fost adăposturile călugărilor în istorie, în timp ce altele erau folosite drept refugiu pentru animalele sălbatice.

Una dintre acestea, peștera din Valea Rea, ar fi fost folosită pentru a ascunde comori prețioase, potrivit legendelor. Comoara lui Decebal ar fi fost îngropată în această zonă.

“Aici se spune că uneori, noaptea, flăcările bat pe comori. Într-o noapte am văzut ţâşnind vâlvătăile din pădure. Mai multe flăcări care luminau muntele.

Din bătrâni se spunea că în acea zonă fusese îngropată comoara lui Decebal. Eu nu am putut ţine acest secret, iar alții, aflând, au săpat după aur și au descoperit comorile. Banii însă nu le-au adus fericirea”, a spus o locuitoare din Grădiștea de munte, potrivit Adevărul.

Cum se poate ajunge la Peștera Valea Rea. Nu există inscripții

Cei care vor să ajungă la grotele de sub “Cununi” trebuie să știe că traseul începe de la drumul forestier din Valea Rea. Acum mult timp, aceasta era o derivă a vechii căi ferate Orăștie – Sarmizegetusa Regia.

Pe Valea Rea se desfășoară un drum de pământ, care a fost construit în anii ’70. Drumul se bifurcă din șoseaua Orăștie – Sarmizegetusa Regia, în apropiere de intrarea în satul Grădiștea de Munte.

Turiștii pot vedea, după ce se parcurg 2 kilometri printre copaci, o cascadă pitorească. După alți 2 km se poate ajunge la un schit construit în anii 2000, aflat în mijlocul sălbăticiei.

În apropiere de mănăstire, se contopesc pâraiele Valea Rea și Bodii. Călătorii își pot continua traseul, de aici, pe o potecă ce urmează parțial cursul pârâului Bodii. Izvorul se află în apropiere de prăpastiile de la marginea Platoului Vârtoapelor. Pentru a ajunge la Peștera din Valea Rea, nu există inscripții și indicatoare.

“Sigur că nu există nici o inscripţie, căci pe aici se ajunge la Peştera Bodii sau Peştera din Valea Rea cum i se mai spune. Noroc că în dreptul pârâului se afla o casă unde am găsit înţelegere şi un ajutor cât de cât.

Aici stăteau părinţii şefului cantonului forestier care se afla la începutul Văii Rele. I-am întrebat de drumul spre Peştera Bodii. Moşul îl ştia bine, pe aici se născuse şi copilărise. La peşteră se ajunge ușor, ne-a spus, este potecă bună până acolo, iar în peşteră se intră pe o scară de lemn.

Când era el mic acolo işi ducea vieţile un schimnic, căruia îi mai ducea mâncare, îl trimiteau părinţii. Şi mai zicea moşul că dintotdeauna au fost călugări acolo. Iar peştera are încă o ieşire, tocmai în partea cealaltă a muntelui”, a scris Cornelius Ionescu, fost explorator al ținuturilor cetăților dacice, pe propriul blog.

Drumul este aproape imposibil de parcurs. Ce secret ar ascunde peștera

La un moment dat, traseul dispare. Astfel, drumul prin pădure devine dificil din cauza faptului că sunt mulți bolovani căzuți și rostogoliți din peretele de stâncă, dar și a abrupturilor și a trunchiurilor de copaci prăbușite pe drum.

Stânca albă a Bodii apare din acest punct, locul unde se poate găsi peștera principală. Din cauza unui perete de stâncă, porțiunea de traversat până la peșteră, de câțiva metri, este foarte dificil de traversat, chiar aproape imposibil.

Aspectul acesteia amintește de acela al grotei care adăpostea o comoară uriașă, care era foarte căutată la finalul secolului al XVIII-lea. Povestea a fost pentru prima oară consemnată în istorie în 1774.

După 20 de ani, în cadrul unui interogatoriu la care un preot din Chitid a fost supus, s-au dezvăluit mai multe comori aproape de Sarmizegetusa Regia.

Potrivit preotului, David Albu, un sătean din Chitid, a trecut printr-o întâmplare neobișnuită. Acestuia i-a apărut în vis “un om vrednic, alb, înalt”, care i-a oferit indicații către locul misterios al unei mari comori.

În vis, personajul l-a îndrumat să coboare la pârâul de la marginea satului și să-i urmeze cursul până la un loc ce se numea Cheie. După aceea, acesta trebuia să o apuce spre miazăzi și să ia cât dorește, fără a spune cuiva despre asta.

Astfel, David a urcat până la cheie. Acesta a privit stânca abruptă din fața lui și a observat-o fiind cuprinsă de lumină, “de parcă, presărată cu paie, ar fi aprins-o cineva”, potrivit mărturiei menționate de Sigismund Jako în volumul “Cercetări arheologice la cetatea Grădiştea”.  Muncelului” (1966).

Legenda legată de Peștera Valea Rea a dat naștere mai multor căutări. Ce au descoperit arheologii

Acesta a văzut o crestătură în stâncă și altele asemănătoare. S-a cățărat apoi până când o piatră uriașă i-a blocat calea și a descoperit o ascunzătoare.

“(…) pe locul gol de lângă cărămizi, uitându-mă, am văzut un mare gol, în mijlocul căruia era o masă rotundă, domnească, din aur. Într-o parte, rezemat cu coatele de masă, era un bărbat tot din aur, iar în faţa lui o figură muierească toată făcută din aur. În dosul lor, era o grămadă foarte mare de galbeni, iar în spatele acesteia, o grămadă încă și mai mare, dar numai din argint”, i-a spus asta preotului satului Chitid despre cele văzute.

David Albu și-ar fi găsit sfârșitul chiar în ziua în care a vor bit despre locul secret. Preotul la care s-a spovedit a încercat să caute comoara, dar fără succes. În schimb, în locul ei erau numai urmele unei așezări străvechi.

După ce s-au descoperit mai multe comori, la începutul anului 1800, autoritățile au făcut cercetări în zonă și s-au descoperit ruinele fostei capitale a dacilor. Arheologii au examinat cu atenție grotele de sub Platoul Vârtoapelor.

“Întreaga culme a Vârtoapelor, stâncoasă și calcaroasă, este presărată cu mici grote, care uneori par a fi peșteri de dimensiuni mai mici. Pe micile platouri de la gura câtorva dintre acestea au fost descoperite fragmente ceramice dacice.

Deasupra izvorului pârâului Bodii, în stânca numită Piatra Bodii, se află o peșteră destul de spațioasă, cu două ieșiri și cu un coridor lateral spre sud, încă neexplorată de arheologi”, a descris istoricul Ioan Glodariu, care a fost coordonator al șantierelor arheologice ale cetăților dacice, mai arată sursa citată.