În ciuda dorinței Casei Albe de a calma tensiunile din Orientul Mijlociu, conflictul tinde să escaladeze. Moartea celor trei militari americani, într-un atac atribuit unei miliții pro-iraniene din Irak, aproape că obligă Washingtonul la un răspuns mai dur, spun analiștii și oficialii citați de Washington Post și BBC.
Președintele Joe Biden a promis un răspuns ferm după atacul de duminică asupra unei baze americane din Iordania, în care trei militari au murit. Oficialii americani au declarat că aceștia făceau parte dintr-o misiune pentru contracararea Statului Islamic în regiune și că prezența lor nu avea legătură cu sprijinul american pentru Israel.
Acum, SUA trebuie să găsească echilibrul corect pentru a-și descuraja adversarii, fără să escaladeze însă conflictul generat de atacul terorist al Hamas și de campania israeliană în Gaza, spun analiștii.
Există riscuri în ambele cazuri. Dacă nu acționează decisiv, Washingtonul riscă să transmită un mesaj de slăbiciune care nu va face decât să încurajeze alte atacuri. Dacă acționează cu prea multă forță, ar putea declanșa un răspuns pe măsură din partea Iranului și a aliaților săi, riscând extinderea unui conflict care pare să scape de sub control.
Statele Unite au deja la dispoziție o serie de opțiuni militare din care să aleagă. Acestea au fost elaborate de către Departamentul american al Apărării, cu contribuția serviciilor secrete. Președintele și consilierii săi mai trebuie să ia decizia finală.
Administrația a oferit o sugestie despre ce va urma. „Noi nu căutăm un alt război. Nu căutăm o escaladare”, a declarat luni John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă.
„Dar vom face absolut tot ceea ce este necesar pentru a ne proteja, pentru a continua această misiune și pentru a răspunde în mod corespunzător la aceste atacuri”, a spus el.
Opțiunea 1. Lovirea milițiilor pro-iraniene
Aceasta este cea mai evidentă opțiune și una care a fost folosită în trecut, scrie BBC.
Există un număr mare de baze în Irak și Siria care aparțin numeroaselor miliții susținute de Iran. Aceste miliții sunt antrenate, echipate și finanțate de către Forța Quds a Corpului Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC), dar nu neapărat dirijate de către acestea.
SUA știu cine sunt și unde se află. Le-ar putea lovi cu ușurință, folosind rachete ghidate cu precizie.
În cazul de față, responsabilitatea atacului a fost revendicată de o grupare care se autointitulează Rezistența Islamică din Irak.
Acesta este un termen generic pentru o serie de miliții susținute de Iran. În mod ironic, unele au luptat anterior de aceeași parte cu SUA, împotriva inamicului lor comun din regiune: Statul Islamic.
Aceste miliții au obiective comune cu Iranul, și anume să alunge armata americană din Irak și Siria și să pedepsească SUA pentru sprijinul militar acordat Israelului.
Aproximativ 2.500 de militari americani sunt staționați în Irak, iar alți aproximativ 900 în Siria. Începând din 7 octombrie, milițiile pro-iraniene din regiune au lansat peste 170 de atacuri asupra bazelor americane.
Statele Unite au răspuns, cu zeci de atacuri proprii, dar acest lucru nu a reușit până acum să descurajeze milițiile.
Opțiunea 2: Lovirea directă a unor ținte iraniene
Lovirea unor ținte de pe teritoriul iranian ar fi o escaladare masivă și cu siguranță nu ar fi o opțiune simplă pentru SUA. Analiștii cred că varianta este puțin probabilă, deși nu de neconceput.
Nici Washingtonul și nici Teheranul nu doresc să intre într-un război la scară largă și ambele au subliniat în mod explicit acest lucru.
În acest scenariu extrem, răspunsul Iranului ar putea să includă încercarea de a închide Strâmtoarea Ormuz, vitală din punct de vedere economic, prin care circulă 20% din petrolul și gazele din lume.
Acest lucru ar avea un efect devastator asupra economiei mondiale, ar duce la creșterea prețurilor și ar afecta aproape sigur șansele de realegere ale președintelui Biden în noiembrie.
Pentru SUA, o alternativă la lovirea de ținte pe teritoriul iranian ar fi uciderea comandanților de rang înalt ai IRGC din Irak sau Siria.
Există un precedent în acest sens, cel mai notabil fiind cel de acum patru ani, când Donald Trump a ordonat un atac cu dronă care l-a asasinat la Bagdad pe comandantul Forței Quds a IRGC, Qassim Suleimani.
Dar și acest lucru ar fi văzut ca o escaladare și ar putea declanșa un răspuns periculos din partea Teheranului.
Opțiunea 3: Fără un răspuns dur
Există persoane în cadrul establishment-ului american care susțin că, având în vedere tensiunile actuale din Orientul Mijlociu, ar fi iresponsabil din partea Washingtonului să lovească interesele iraniene acum, mai ales într-un an electoral.
CENTCOM, partea Departamentului american al Apărării care acoperă Orientul Mijlociu, este deja ocupat cu combaterea atacurilor lansate de gruparea yemenită Houthi asupra transportului maritim în Marea Roșie și în Golful Aden.
De asemenea, americanii vor fi atenți la apelurile aliaților din întreaga regiune, care nu își doresc escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Există însă suficienți de mulți strategi și politicieni care consideră că politica americană de descurajare a eșuat până în prezent și că reticența Washingtonului de a riposta dur la loviturile anterioare din partea milițiilor pro-iraniene nu a făcut decât să încurajeze atacurile.
Și există o presiune politică din partea opoziției republicane.
În Congres, republicanii au reproșat Casei Albe că nu a ripostat mai repede, susținând că Biden este slab și susținând că asasinarea lui Soleimani din 2020 este un bun exemplu de descurajare.
Republicanul Don Bacon, membru al Comisiei pentru servicii armate din Camera Reprezentanților, a declarat că orice răspuns al SUA ar trebui să vizeze direct Iranul, mai degrabă decât să urmărească grupurile pe care acesta le sprijină.
Bacon și majoritatea republicanilor nu i-au cerut lui Biden să lovească ținte din interiorul Iranului. „Există o modalitate de a le atrage atenția fără a genera un risc nejustificat pentru forțele noastre”, a spus el.
Dar există și republicani care vor mai mult, mult mai mult. „Singurul răspuns la aceste atacuri trebuie să fie o ripostă militară devastatoare împotriva forțelor teroriste iraniene, atât în Iran, cât și în tot Orientul Mijlociu”, a declarat senatorul republican Tom Cotton.
Cotton a spus că orice răspuns mai slab va dovedi că Joe Biden este „un laș nedemn de a fi comandant suprem”.
Senatorul Lindsey Graham a fost la fel de direct: „Loviți Iranul acum. Loviți-l puternic!”.
Dar democratul Seth Moulton, un veteran al Corpului de Marină care a servit în Irak, a îndemnat la prudență.
„Cei care cer război cu Iranul, fac jocul inamicului – și aș vrea să vă văd cum vă trimiteți fiii și fiicele să lupte”, a spus Moulton într-o declarație. „Trebuie să avem un răspuns eficient, strategic, în termenii noștri și conform calendarul nostru. Descurajarea este dificilă; războiul este mai rău”, a spus el.
Conflictul ar putea scăpa de sub control
În orice caz, atacul de duminică a ridicat noi semne de întrebare cu privire la modul în care administrația Biden gestionează conflictul dintre Israel și Gaza, scrie Washington Post.
După atacul terorist al Hamas din 7 octombrie, Casa Albă a sprijinit ferm guvernul lui Benjamin Netanyahu, care desfășoară o campanie militară împotriva Hamas în Gaza, soldată cu moartea a peste 26.000 de palestinieni.
Războiul a declanșat un val de violențe în tot Orientul Mijlociu, o mare parte dintre ele alimentate de militanții aliați cu Iranul. De luni de zile, Biden și principalii săi consilieri s-au concentrat asupra încercării de a preveni escaladarea conflictului.
În zilele de după atacul terorist din 7 octombrie, spre exemplu, Casa Albă a descurajat Israelul să lanseze un atac direct asupra Hezbollah, după ce oficialii israelieni au primit informații eronate că un atac din partea grupului militant era iminent.
Schimburile de focuri dintre Israel și Hezbollah au loc constant, la un nivel limitat, dar ele tensionează tot mai mult situația.
În ultimele săptămâni, escaladarea ostilităților în regiune a devenit tot mai mult o realitate, iar trupele americane s-au confruntat cu atacuri repetate. Acest lucru ridică semnificativ mizele, au declarat experții.
„Este un echilibru foarte greu de găsit, pentru că, dacă (SUA) nu ripostează sau nu lovesc suficient de puternic, s-ar putea să vedem o continuare a atacurilor”, a explicat Brian Katulis, vicepreședinte pentru politici la Middle East Institute, citat de Washington Post.
„Au fost atât de multe atacuri (asupra trupelor americane) încât sunt surprins că nu au existat mai mulți morți”, a spus el.
