Care este cea mai de pret invatatura pe care a primit-o de la tatal sau, ce mesaj are pentru romani de Ziua Nationala si care sint cele trei dorinte arzatoare, acum, la frumoasa virsta de 62 de ani, aflati din interviul acodat jurnaliștilor Realitatea Plus Delia Vrinceanu si Marian Laciu.
Delia Vrinceanu: Sunteti unul dintre cei mai mari actori pe care ii are tara asta, ati jucat pe toate scenele mari ale lumii, in filme celebre, alaturi de grei ai cinemografieie mondiale. Cei mai multi actori nu pleaca din Romania pentru ca nu au optiunea asta. Dumneavoastră ati avut optiunea asta si nu ati plecat. Ce v-a tinut aici si ce le spuneti străinilor despre România?Maia Morgenstern: Doua intrebari foarte complicate. De ce am rămas aici? De drag. Pentru că am încredere, pentru că am simțit lucrul ăsta. Cu bune, cu rele, cu piscuri, cu depresii. M-am simțit de folos aici. Da, m-am simțit iubită. Da, m-am simțit respectată. Da, m-am simțit criticată. Da, am avut și momentele mele de nedreptate. Toate acestea înseamnă viața mea.Am 62 de ani. Am 42 de ani de existență artistică. Am carte de muncă de la 18 ani. Am dovada! Glumesc incerc sa ne scuturam asa de emoția care ma incearca.
Decizie istorică a justiției americane: Trump va fi judecat într-un proces civil pentru asaltul asupra CapitoliuluiE locul unde îmi câștig pâinea, unde trăiesc, unde iubesc, unde mă cert, unde mă trezesc, unde adorm, unde mi-am crescut copiii, păstrând în același timp relații de respect, de prietenie, de cunoaștere, dorinta despre ce se întâmplă în lume în jurul meu.Vorbesc cu respect. Cum vorbesc despre acasă, așa vorbesc despre aici, despre România, despre prietenii, despre colaboratorii mei, despre români. Îmi spunea tata: noi evreii avem 11 porunci, dincolo de cele 10: A 11-a este: Respectă legea locului unde trăiești, unde îți câștigi pâinea, unde dormi, unde visezi, unde te trezești, unde respiri. Ce intelegeam eu cind eram mica e altceva decat ce inteleg acum la maturitate, la batrineteNe e frică de bătrânețe. .Nu știu dacă ar trebui, dar este o realitate. E un construct social. Luptăm pentru tinerețe. Vai, dar ce tânără arătați…nu, arăt vârsta mea. Eu arăt vârsta mea, îmi trăiesc vârsta mea, las umbră, vreau să cred că las și umbră și urmă în locul unde exist.
Marcel Ciolacu: „Când am pierdut un rând de alegeri, în acel moment voi pleca din funcția de președinte al partidului”Delia Vrinceanu: Spuneati acum 2 ani: În România mi-am născut copiii şi mi-am petrecut părinţii. Am spus bancuri şi am plâns. De jale şi de neputinţă. Pot să îmi exprim identitatea, pot sa fiu cine sunt: evreica, româncă, actriţă, om. Ce mesaj aveți pentru români? Cum ar trebui să se bucure românii, să-și trăiască tristețile? Cum ar trebui să îi prindă finalul de an și să înceapă anul care vine? Maia Morgenstern: Respectul de sine, încrederea, demnitatea, înțelegerea ființei proprii, comunicarea și cultivarea sentimentului de prietenie, de demnitate, de determinare, de apartenență. Am putea încerca cel puțin. Acum, poate și mâine. Poate și poimâine, poate și peste o lună. Poate vom găsi și alte prilejuri și alte sărbători, tradiționale, mai și împrumutate și cum vreți. A găsi prilejuri să fim împreună, să ne bucurăm, să evaluăm, să întindem o mână. Delia Vrinceanu: credeti finalul de an ii face pe oameni mai empatici la suferinta celor de linga noi? Maia Morgenstern: Poate că da, dar poate că nu e destul. Decât deloc, da acum, da. Poate că acum suntem mai sensibili, mai empatici. Gândul nostru, emoția noastră, a nu lăsa de o parte. Trec sărbătorile cu bucurii, cu agitație, cu cumpărături, cu bilanțuri, cu evaluări. Tot ceea ce presupune fiecare sfârșit de an. Dincolo de asta ar trebui să rămână o urmă, un obicei, trezirea conștiinței și poate că asta face spectacolul de teatru.
Delia Vrinceanu: Ati batut lumea n lung si-n lat. Credeți că bunătatea este o calitate a românilor? Este unul din elementele noastre definitorii? Maia Morgenstern: Da, sigur. Evident că este. Ar trebui să ne amintim mai des de lucrul acesta. Da, vorbim si de aceasta perioada, se instaleaza si vremea rea. Ne apropiem de acel moment al anului când noaptea e cea mai lungă și ziua e cea mai scurtă. E nevoie de lumină, de licărirea unei lumânări, a unei luminițe. Fie acea lumină, luminiță a speranței, a nădejdii, a bunătății, cum bine spuneți dumneavoastră. Da, ar trebui să fie bunătate, ar trebui să fie bunătatea însoțită de înțelepciune, de rațiune, de înțelegerea contextului în care ne aflăm.
Traim vremuri extrem de complicate in care riscam ca teama, intunericul unei nopti se poate sa ne bantuie. Intrebarea ce o sa fie maine, insingurarea, o alta forma de intuneric, riscam sa puna stapinire pe noi. Si atunci, iarasi, licarirea unei lumini, a sperantei, a bunatatii. E un sentiment bun!
Folosim astăzi conceptul de empatie. Cultivând, păstrând ceea ce e nobil, frumos, demn, emoționant, în valorile pe care le-am moștenit, în tradițiile perpetuate, cultivate din generație în generație, deschizându-ne cu curiozitate, cu interes către ceea ce e nou. Fie să trăim!Delia Vrinceanu: Ce va doriti cel mai mult?Maia Morgenstern: Pace! Îmi doresc din adâncul sufletului pace, sănătate, liniște și iarăși pace.
