Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 7 martie, că așteaptă mai întâi verdictul în cazul Roșia Montană și apoi va putea face comentarii ample în cazul dosarului în care se poate ajunge la despăgubiri de miliarde de dolari.
„Eu aș face referendum dacă este oportun să scoatem aurul din Roșia Montană”, a spus șeful Executivului înaintea ședinței de Guvern de la Palatul Victoria.
România așteapă vineri, 8 martie, decizia în cazul Roșia Montană, în procesul intentat de Gabriel Resources, potrivit declarațiilor făcute de ministrul de Finanțe Marcel Boloș.
În urmă cu două săptămâni, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, anunța că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate în cazul Roșia Montană pot avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.
La mijlocul lunii februarie, Libertatea a arătat că Guvernul se pregătește să plătească despăgubiri în cazul procesului privind Roșia Montană. Scenariul realist ar fi acordarea de despăgubiri între 1,5 și 2,5 miliarde de dolari pentru Gabriel Resources, compania care deține licența de exploatare, iar la aceste sume ar urma să se aplice dobânzi, conform documentelor consultate.
Istoricul Roșia Montană
În toamna lui 2013, România a fost martora unor proteste masive față de proiectul minier de la Roșia Montană. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă timp de trei săptămâni, în mai multe orașe, exprimându-și nemulțumirea față de exploatarea aurului în zonă.
Mișcările de stradă au început după ce Guvernul, condus atunci de Victor Ponta, a aprobat, pe 27 august 2013, un proiect de lege care reglementa exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. Mai precis, protestele au fost declanșate din cauza îngrijorărilor oamenilor legate de impactul negativ asupra mediului, a patrimoniului cultural și a vieții localnicilor.
Susținătorii au criticat planul de exploatare cu cianuri, afirmând că a generat contaminarea solului și a apei. La București, manifestanţii, în majoritate tineri, au scandat „Uniţi salvăm Roşia Montană!” şi au afişat bannere şi pancarte cu mesaje printre care „Sănătate – da, cianură – nu”.
Compania canadiană Gabriel Resources şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor, a scris Hotnews. Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.
În iunie 2017, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari, susținând că Guvernul de la Bucureşti nu a permis exploatarea minei de aur Roşia Montană, a relatat Digi24.
În 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră. Libertatea a publicat atunci documente prin care arăta că fostul ministru al finanțelor Alexandru Nazare a avertizat că România riscă să plătească despăgubiri uriașe către Gabriel Resources, dacă va implementa recomandările pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.
