„În luna decembrie, deficitul sare în aer din cauza cheltuielilor făcute la sfârșit de an. Primăriile trebuie să nu mai aibă voie să arunce banii în decembrie”, i-a avertizat la începutul acestei săptămâni Marcel Boloș pe liderii Coaliției.
Ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a avertizat în două ședințe, care au avut loc luni și marți, una a coaliției și cea a PNL, că există riscul ca România să nu se încadreze nici în noul deficit asumat în fața Comisiei Europene, cel de 5,5% din PIB, potrivit informațiilor Libertatea. Ținta promisă la început de an a fost de 4,4% din PIB.
„Apărăm un obiectiv de țară cu care ne finanțăm investițiile. Deficitul este ținut prin măsuri interne. Instituim limite pentru deschiderea liniilor pentru creditele bugetare. În fiecare lună, ordonatorii de credite nu au voie să cheltuie mai mult decât le spunem. Încasările la buget le monitorizăm și încercăm să instituim o monitorizare atentă lunară pentru a putea colecta cât mai bine. În rest, nu putem să le spunem ordonatorilor de credite locale ce să își cumpere. Dorim să amâne unele cheltuieli”, a declarat pentru Libertatea ministrul Boloș.
Potrivit ministrului la sfârșit de an bugetul general se consolidează și se adună toate tipurile de venituri și cheltuieli, inclusiv cele locale.
„Noi avem ținta unui deficit bugetar de 5.5% din PIB și încercăm ca să punem sub monitorizare cheltuielile, pentru ca ținta de deficit să devină realizabilă”, a precizat ministrul de Finanțe pentru Libertatea.
Un deficit mai mare înseamnă că guvernul și autoritățile locale au cheltuit mai mult decât au încasat. Ministrul de finanțe le-a spus colegilor de guvernare că vede că acest lucru se întâmplă lună de lună și că situația „nu s-a îmbunătățit în luna septembrie”, potrivit mai multor surse din coaliție.
Gaura din ultima lună a fost de 7,5 miliarde de lei, comparativ cu august 2023.
„Am anunțat destul apocalipsa ca să o anunțăm în continuare. Luna septembrie nu e o lună fantastică pentru colectare”, a replicat premierul Ciolacu, miercuri, la Ploiești, când a fost întrebat de presă despre situația bugetară și gaura de la încasări.
Problema nu este nouă, raportul venituri/cheltuieli a fost unul negativ în ultimele trei luni.
„Pe lunile iunie, iulie și august abia ținem în frâu deficitul bugetar, fără să intre în vigoare reforma pensiilor generale, fără să fie reforma salarizării unice, fără să avem măsurile de reducere de deficit. Vă spun că aceasta e realitatea, dacă nu luăm nicio măsură nu avem cum să ieșim bine, e un drum fără întoarcere”, a declarat, pe 3 septembrie, ministrul de finanțe pentru Libertatea.
Ciolacu îl contrazice pe Boloș
Marcel Boloș și-a informat, marți, colegii de partid că în scurt timp ar putea apărea un nou pachet de austeritate. Ideea a fost infirmată însă, miercuri, de premierul Ciolacu.
Nici măsurile pentru care guvernul și-a angajat răspunderea asupra pachetului fiscal-bugetar și de reducere a cheltuielilor nu au intrat în vigoare și trebuie să treacă testul Curții Constituționale. Ministrul de Finanțe le-a spus colegilor de partid că „nu are nicio vină” dacă pachetul va pica testul de constituționalitate.
Judecătorii CCR au programat ședința pentru 18 octombrie, ceea ce încurcă planurile lui Marcel Boloș ca România să se încadreze în deficitul de 5,5% din PIB.
Avertismentul lui Boloș, în ședința PNL
„Premierul Ciolacu îmi cere să mă încadrez în ținta de deficit cu orice preț, dar este foarte greu. Vă spun că este foarte greu, deoarece măsurile decise în coaliție nu se aplică, iar eu nu vreau să tai banii de la investiții”, le-a spus Marcel Boloș mai multor lideri din PNL la o discuție informală, organizată marți, potrivit unor surse din conducerea partidului.
Dacă în mesajele sale, Marcel Ciolacu imprimă un ton calm și optimist, Marcel Boloș este cel care dă veștile rele în Guvern, spun surse din coaliție pentru Libertatea.
Ministrul de Finanțe a explicat în ședința Coaliției, dar și în cea de partid provocarea existentă pentru finalul anului și la ce s-a referit când a vorbit despre un al doilea pachet de măsuri.
El a catalogat cheltuielile de primării la final de an drept „pericolul numărul unu” pentru buget și ținta de deficit.
„Trebuie prudență din cauza zburdălniciei de cheltuieli din noiembrie și decembrie. De exemplu, la cheltuieli materiale și servicii, bugetele locale au avut anul trecut o medie lunară de 1.1 miliarde de lei și, în decembrie 2022, pe bunuri și servicii au avut 4.6 miliarde de lei. De patru ori mai mult. La cheltuieli de capital, investiții, dacă în cursul anului au o medie de 1.2 miliarde de lei, în luna decembrie 2022 au avut 5 miliarde de lei. Nu discutăm despre investițiile din fonduri europene sau investițiile de drumuri, apă, canalizare. Vorbim despre achizițiile directe. De acolo poate fi un impact de aproape 2% din PIB la deficit și să ratăm ținta, dacă nu monitorizăm cu atenție”, a explicat ministrul de Finanțe în declarația pentru Libertatea la ce s-a referit când a discutat despre un al doilea pachet de măsuri pentru lunile noiembrie și decembrie.
Marcel Boloș a întărit că nu este vorba despre marile lucrări de investiții, infrastructură, marile proiecte cu fonduri europene, ci doar despre „cheltuielile care vin de nicăieri și duc spre haos bugetar”.
Ministrul a subliniat că toate cheltuielile care nu sunt absolut necesare, de tip mașini, beculețe de Crăciun pot să fie amânate.
El a reluat ideea, în ședința coaliției, că România poate pierde fondurile europene dacă nu ia măsurile potrivite pentru reducerea deficitului bugetar.
Conducerile PSD și PNL se tem că în ultima lună din an, ordonatorii de credite fac cheltuieli excesive pentru a-și consuma tot bugetul, chiar dacă unele investiții nu sunt justificate.
Marcel Boloș a arătat cu degetul spre primării, care apoi vin și cer bani de la Ministerul de Finanțe.
Premierul Ciolacu i-a dat dreptate lui Marcel Boloș, potrivit liderilor PNL. În coaliția de guvernare s-a discutat despre introducerea unui sistem prin care primăriile să nu poată face cheltuieli majore în luna decembrie, dacă în primele 11 luni au avut o medie mai scăzută de plăți.
„Noi am renunțat la acel 2,5% către autoritățile locale. Dacă citim legea, am vedea că am băgat reguli de disciplină financiară. Sunt veniturile tale proprii (n.r. – ale primăriilor), tu hotărăști ce să faci cu banii. Dacă dorești bani de la stat pentru cofinanțări sau proiecte directe din buget va trebui să explici Ministerului de Finanțe ce ai făcut cu banii colectați”, a explicat premierul Marcel Ciolacu, după ce a vizitat o fabrică de băuturi răcoritoare la Ploiești.
Mesaj pentru primari: Faceți economii!
PSD și PNL vor să transmită primarilor că este un „moment delicat”, iar cheltuielile cu „beculețe, luminițe, prime de Crăciun, manifestări excentrice” nu mai pot să fie acoperite.
„Problema nu este la Craiova, unde vedem că Olguța (n.r. Olguța Vasilescu – primarul Craiovei) a început deja să pună becurile de Crăciun sau la Oradea. Poate ei au bani să susțină spectacolul. Problema e în fiecare comună și oraș care începe să spargă banii aiurea, iar ei nu au venituri pe măsură. Sunt 3.000 de primării, vă dați seama ce înseamnă să se apuce toți de spectacole și consumat bugete. Nici în instituțiile centrale, situația nu stă diferit”, a explicat un membru al conducerii PNL pentru Libertatea.
De asemenea, în coaliție și în ședința PNL s-a discutat o soluție pentru ca anumite plăți pe care primăriile ar trebui să le facă să nu apară în bugetul pe 2023 pentru a nu contribui la deficit.
FMI crede că e nevoie de mai multe măsuri
Șeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijns, a declarat după întâlnirea avută, miercuri, la Palatul Victoria, cu Marcel Ciolacu și Marcel Boloș că este nevoie de alte măsuri fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul cu două puncte procentuale.
Prognoza FMI este că deficitul bugetar în 2023 va fi de 6% din PIB, departe de toate țintele asumate de guvernanți.
foto: Inquam Photos
