„Am încheiat azi consultările pe tema ordonanței privind măsurile fiscal bugetare. Ne-am întâlnit în ultimele zile cu grupurile parlamentare, cu structurile asociative ale administrației locale, cu organizațiile neguvernamentale, dar și cu patronatele și sindicatele.
Acum putem să discutăm în primă lectură acest proiect care propune reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. Vrem să stimulăm munca cinstită și să descurajăm portițele de optimizare fiscală și evaziune. Propunem o abordare echilibrată, cu patru componente.
Reducerea cheltuielilor statului este prima, urmată de Creșterea colectării și combaterea evaziunii fiscale. Iar elementele-cheie ale proiectului sunt legate de Supraimpozitarea luxului, viciului și profitului excesiv și, extrem de important, de Asigurarea echității fiscale între contribuabili.
Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului, inclusiv prin plafonarea sporurilor.
Cu salariu la stat de 8.000 de lei nu poți cere și vouchere de vacanță, plus îndemnizație de hrană! Cei cu salarii mai mici vor primi în continuare vouchere, chiar le creștem valoarea, dar e total incorect să le dăm și super-bugetarilor! În plus, nu mai poți fi șef la o companie de stat, cu zeci de consilieri, secretare și bonusuri uriașe dacă n-ai performanță!
Un capitol important îl reprezintă măsurile de reducere a fraudei și evaziunii fiscale. Creștem masiv amenzile și trecem pe scară largă la confiscarea bunurilor din evaziune. Introducem un instrument nou, numit E-sigiliu ca să vedem trasabilitatea mărfurilor și impozităm cu 70% sumele nejustificate de persoanele fizice.
Am ținut mult la supraimpozitarea luxului, a viciilor și mai ales a profiturilor excesive. Cred cu tărie că sunt necesare și legitime, mai ales în această perioadă! Cine are proprietăți scumpe, de peste 500 de mii de euro sau mașini scumpe, este normal să plătească mai mult!
De asemenea, alcoolul, tutunul, băuturile cu zahăr și, ulterior, jocurile de noroc trebuie taxate mai mult! Asta pentru că produc efecte ce devin probleme majore de sănătate publică ale țării.
Taxăm suplimentar profitul băncilor și, mai ales, venim cu o nouă filozofie în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minim 1% din cifra de afaceri. Este o măsură de echitate, pe care o propun de doi ani, de când eram în Opoziție, ca marile companii să plătească măcar la nivelul minim al unei companii românești. Avem însă grijă ca investițiile acestor mari firme, sume importante, să fie protejate, fiind eliminate din calculul acestui impozit.
Mai mult, asigurăm echitatea fiscală între contribuabili prin eliminarea graduală a excepțiilor și privilegiilor fiscale. Aceste facilități fiscale sunt estimate la 75 miliarde lei, aproape 5% din PIB. Nu mai putem continua cu acest sistem de paradis fiscal!
În paralel, însă, creștem salariul minim pe economie! Majorarea este de 10% la cel general, de la 3000 la 3300 lei și cu 12,5% în Construcții, de la 4000 lei la 4500 lei.
În fine, nu mărim cota generală de TVA de 19% și păstrăm cota redusă de 5% la lemne, energie termică, cărți, manuale și evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente și medicamente”, a spus Marcel Ciolacu.
Ce prevede pachetul de austeritate al Guvernului
SALARIUL MINIM
Premierul Marcel Ciolacu a convocat miercuri, la Guvern, Consiliul tripartit pentru a discuta despre creșterea salariului minim pe economie. Prima majorare ar putea avea loc chiar în luna octombrie acest an.
Discuțiile au loc în contextul în care o parte a mediului de afaceri susține că o majorare ar trebui să se facă de la 1 ianuarie 2024, nu de la 1 octombrie 2023, deoarece companiile au deja stabilite bugetele de salarii pentru acest an, arată, potrivit unui comunicat al Confederației Patronale Concordia.
O altă dispută este legată de majorarea salariului, la pachet cu eliminarea unei scutiri de taxe. Dacă salariul minim brut se va majora la 3.300 lei de la 1 octombrie și nu va mai exista o scutire de taxe pentru 200 lei, un angajat va încasa net 1.964 de lei, în timp ce, dacă se scutesc cei 200 lei de taxe, același angajat ar primi un net de 2.164 lei.
Dacă salariul minim se va majora la 3.750 lei de la 1 ianuarie anul viitor, fără scutirea de taxe, netul unui angajat ar fi de 2.227 lei, iar cu scutire de taxe pe suma pentru 200 lei, angajatul ar lua „în mână” 2.427 de lei.
Și Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a anunțat că antreprenorii nu se opun majorării salariului minim pe economie, dar în condițiile în care acest lucru le aduce mai mulţi bani angajaților, nu doar mai mulţi bani în bugetul de stat, din impozite și taxe.
CU CÂT AR CREȘTE SALARIUL MINIM PE ECONOMIE
Salariul minim în prezent: 3.000 lei brut (*200 neimpozitați), adică 1.898 lei netSalariul minim, octombrie 2023: 3.300 lei brut, adică 1.981 lei net, o creștere de 83 de leiSalariul minim, 1 ianuarie 2024: 3.900 lei brut (în două tranșe), adică 2.314 lei netSursa: Realitatea PLUS
CUM VREA GUVERNUL SĂ REDUCĂ EVAZIUNEA FISCALĂOrice venituri realizate de persoanele fizice constatate de organele fiscale (…) a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.Sursa: proiect de lege măsuri fiscale /Realitatea PLUS
MILIOANE DE SALARII AR PUTEA FI TĂIATEAngajații din IT și construcții, scutiți de impozit de venit*venituri brute lunare de maximum 10.000 leiReintroducerea CASS pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentarăTichetele de masă -se acordă în bani-impozit 10% din venitul brut, din care se deduce CASSvouchere de vacanță*doar pentru bugetarii cu salarii de până în 8.000 lei netSursa: proiect de lege măsuri fiscale /Realitatea PLUS
TAXE MAI MARI PENTRU VICII ȘI LUXImpozit special 0,3% pe clădiri mai scumpe de 500.000 euroImpozit special 0,3% pe mașini mai scumpe de 75.000 euroTVA 5% crește la 9% – livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativăTVA 9% crește la 19% – bere fără alcool și alimente cu conținut ridicat de zahăr, zahăr adăugatAccize țigări: creștere de la 594,97 lei / 1.000 țigarete la 672,92 lei / 1.000 țigarete
sursa: proiect de lege măsuri fiscale /Realitatea PLUS
VOUCHERELE DE VACANȚĂ, SUME MAI MARI, DAR TAXATE CU CASS (10%)
Valoarea voucherelor de vacanță crește la 1.600 lei și se aplică CASS. Valoarea voucherelor de vacanță va crește oficial de la 1.450 de lei la 1.600 de lei pentru fiecare angajat. Creșterea este prevăzută doar pentru bugetarii care au salariul până 8.000 de lei net.
Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate (CASS) de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani, iar cota de CASS va fi aplicată și acestei sume.
Sursa: proiect de lege măsuri fiscale
Posibile modificări în pachetul de austeritate al Guvernului – Pretențiile UDMR
Există o posibilitate ca proiectul aflat în prima lectură în ședința de miercuri a Guvernului să sufere modificări, după ce UDMR a anunţat deja că nu este de acord cu toate măsurile din pachet.
UDMR a precizat că va trimite propunerile sale Guvernului și așteaptă ca acestea să fie luate în considerare în elaborarea versiunii finale a proiectului.
Dar UDMR nu a spus „un NU hotărât” pachetului de măsuri, după cum a declarat premierul Marcel Ciolacu. Proiectul noii legi de măsuri fiscal-bugetare a fost pus în transparență publică marți, 19 septembrie.
„Îmi asum răspunderea pentru noua reformă fiscală. Nu voi tolera șmecheria. Bani făcuți de firme cu un angajat și cu un computer. Nu putem accepta că doar cei mulți și fraieri plătesc și cei șmecheri nu”, a declarat Marcel Ciolacu în urmă cu o săptămână.
UDMR a anunțat deja că propunerea Guvernului este inacceptabilă, deoarece reprezintă “o improvizație completă și încalcă principiul autonomiei locale.”
“Guvernul nu poate stabili cât se poate cheltui din bugetul local pentru instituții și programe culturale, recreative, religioase sau sociale, și nu poate decide ce instituții să fie comasate. Uniunea nu poate fi de acord nici cu măsurile de evaluare a performanței aplicate aleșilor locali propuse de Guvern. Asta ține de alegători. Guvernul nu poate impune câte spectacole de teatru trebuie să aibă loc sau de câte ori și în ce formă trebuie să se întâlnească primarul cu conducătorii instituțiilor religioase sau culturale. Nu putem accepta niciun astfel de criteriu, deoarece încalcă principiul autonomiei locale”, a afirmat Kelemen Hunor, președintele UDMR.
Kelemen Hunor a catalogat drept o improvizație totală și a explicat că, dacă anul trecut ar fi fost adoptate propunerile Uniunii pentru introducerea taxei de 1% asupra veniturilor obținute de marii operatori economici și bănci, deficitul bugetar ar fi fost mult mai mic în prezent. Ceea ce este cunoscut sub denumirea de “impozitul de lux”, care nu este altceva decât impozitul asupra bunurilor mobile și imobile, ar trebui, de asemenea, să revină autorităților locale, iar direcțiile regionale ale ANAF ar trebui desființate. Jocurile de noroc ar trebui supuse unei taxe mai mari, iar Guvernul ar trebui să ofere garanții că impozitarea băncilor nu va duce la creșterea dobânzilor și taxelor percepute de bănci, potrivit comunicatului de presă transmis de UDMR.
Opoziția pregătește moțiunea de cenzură pentru săptămâna viitoare, la asumarea răspunderii Guvernlui pe austeritate
Opoziția a anunțat deja că va depune moțiune de cenzură pe pachetul de austeritate cu care vine guvernul în Parlament. Pentru depunerea unei moțiuni de cenzură este nevoie de un sfert dintre semnăturile din numărul total al parlamentarilor, adică 117 semnături.
Calculele făcute de liderii opoziției (USR, AUR, Forța Dreptei) pot să nu ducă la dărâmarea Guvernului Ciolacu. Pentru că, pentru a depune moțiunea de cenzură, Opoziția are nevoie de 234 de voturi pentru a o trece în Parlament. Iar cele două partide PSD-PNL din coaliția guvernamentală au o majoritate – 276 de parlamentari.
