[Medici Buni] Dr. Issa Raid, Hyperclinica MedLife Iași: „Succesul într-o operație este un punct din care vreau să plec, nu un punct în care vreau să ajung”

Femeile din județul Iași care își doresc o intervenție de augmentare mamară sau bărbații care vor o operație de blefaroplastie (îndepărtarea pielii de la nivelul ochilor) vor primi probabil recomandarea de a merge la dr. Issa Raid, medic specialist în chirurgie estetică și reparatorie la Hyperclinica MedLife Iași. Dacă nu l-ar trăda numele, accentul moldovenesc nu l-ar da de gol că vine din Orientul Mijlociu. În limba arabă, prenumele acestuia, Raid, înseamnă „lider, pionier”. Numele nu îi trădează doar originile, ci și obiectivele.

Chirurgia estetică este „medicina visurilor” sau „medicina dorințelor”, nu „medicina durerii”, punctează medicul. În schimb, chirurgia plastică și reparatorie se ocupă, printre altele, de tumori de piele, defecte tegumentare, replantări, traumatisme ale mâinilor sau ale picioarelor. În prezent, medicul o practică pe cea dintâi în proporție de 80%, iar pe cea reparatorie, în proporție de 20%.

Am stat de vorbă cu dr. Issa Raid despre împrejurările care l-au adus în România, despre încrederea de sine pe care operațiile estetice le-o oferă pacienților și despre conceptul de frumusețe.

„Ce vrei să te faci când o să fii mare?” Pilot sau medic

În adolescența petrecută în Amman, capitala Iordaniei, Issa Raid visa să devină pilot de avioane. La acea vreme, în Iordania nu exista academie de zbor pentru civili, ci doar academie militară, așa că s-ar fi pregătit să piloteze avioane precum F16. Însă, pentru că este singurul băiat dintr-o familie cu șapte copii, spune că legislația din țara lui nu îi permitea să aibă o astfel de ocupație. „Sunt niște meserii de risc în Iordania, iar dacă ești singurul băiat în familie, care duce numele mai departe, nu poți face aceste meserii”. În cazul unui accident, despăgubirile pe care statul ar trebui să le plătească familiei ar fi foarte mari, spune dr. Issa.

Când și-a dat seama că acest vis nu e realizabil în țara lui, s-a orientat spre a doua pasiune. În adolescență era un puști năzdrăvan, care nu avea stare. „Cream niște probleme, de-ale copiilor – în fața blocului sau în fața casei”. Astfel, ca să evite pe cât posibil aceste momente, în vacanțele de vară, tatăl lui îl lua cu el la serviciu. Pentru că era medic legist, „biroul” era de multe ori morga, așa că dr. Issa a văzut de mic urmările unor accidente grave. „Am văzut situații dificile. Am văzut organele umane. Eram familiarizat cu tot ce înseamnă corpul uman, să spunem”.

Drumul dinspre Iordania spre România

Pentru că aviația nu mai era o opțiune, a ales Medicina și a primit o bursă din partea statului iordanian să studieze în Rusia. Însă în anul pregătitor – cel în care învăța limba țării gazdă, a primit o scrisoare din țara lui, care îl anunța că facultatea de medicină din Rusia nu mai e recunoscută de statul iordanian, din cauza unor probleme legale. „Ne-au anunțat că trebuie să ne întoarcem acasă”, își amintește, după care a primit o listă cu alte țări în care își putea continua studiile, tot cu bursă: Ucraina, Republica Moldova, Bosnia și Herzegovina, Serbia. „Alte țări în afară de România. Eu am spus: «Măi, sunt român, pot să mă duc în România»”.

Mama lui este originară din Galați, așa că dr. Issa Raid s-a gândit că ar fi bine să meargă în țara în care are rude. A ales Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, unde s-a îndrăgostit de chirurgia plastică reparatorie și estetică. „M-am atașat pentru acea bucurie pe care o vezi pe fața pacientului când vede transformarea”. În plus, a fost mereu atras de crearea de forme noi și de ceea ce înseamnă un corp armonios. În Iordania a mai practicat sculptura și baschetul de performanță (a făcut parte din echipa națională de juniori a Iordaniei).

Prima intervenție la care a participat ca rezident: „destul de traumatizantă pentru primul impact”

În prima zi de rezidențiat, abia ajunsese în spitalul de stat în care fusese repartizat și făcuse cunoștință cu personalul, când medicul de gardă i-a chemat pe el și pe colegii lui în sala de operație. I-a rugat să-l ajute să pregătească un pacient, să țină piciorul, să curețe, să panseze. Era un mare ars, un bărbat care avea arsuri pe aproape jumătate din suprafața corpului. „Era o arsură prin flacără în spațiu închis, explozie de butelie, din câte țin minte”, spune dr. Issa Raid. Cazul necesita excizia arsurilor și grefarea acelor zone cu piele din zonele corpului care erau neatinse de foc.

Această intervenție este „destul de traumatizantă pentru primul impact”, spune medicul. Dermatomul, mașina care curăță țesutul ars, seamănă cu o mașină de tuns părul, dar este mai lată, continuă acesta. „Și practic o pui pe piele și scoate primul strat de piele ars și curge sânge peste tot, era toată coapsa sângerândă”. Doi colegi de-ai lui au leșinat în sală, își amintește medicul. Datorită experienței la morgă alături de tatăl lui, șocul emoțional nu a fost foarte puternic pentru el, însă nu era convins că făcuse alegerea potrivită.

Însă mentorii pe care i-a avut în timpul rezidențiatului l-au învățat nu doar să stăpânească tehnica, ci și să descopere plăcerea acestei ramuri medicale. Se consideră norocos că în perioada rezidențiatului, în spitalul în care lucra, erau mulți medici primari și puțini rezidenți, așa că a putut să capete multă experiență.

Al doilea caz marcant: „A venit în gardă cu mâna în pungă”

De data asta era deja medic specialist.

Un adolescent de 15 ani dintr-un sat din județul Iași, fiu de agricultor, îl însoțise pe tatăl lui la treieratul grâului. La un moment dat, combina agricolă s-a blocat, așa că băiatul a coborât să vadă ce se întâmplase. Însă, într-o fracțiune de secundă, mașinăria s-a mișcat brusc și i-a retezat antebrațul.

A venit în gardă cu mâna în pungă”, își amintește dr. Issa Raid, care a creat imediat o echipă mixtă, din care făcea parte și un chirurg vascular.

Era nevoie să-i reconstruiască arcul vascular al mâinii (i-au luat vene din picioare), ca aceasta să fie funcțională. „Sincer, dacă nu aveam copil, nu cred că aveam acea putere interioară de a dori să salvez mâna acestui copil. M-am comportat și tot timpul mă comport cu pacienții ca și cum ar fi copiii mei, dar copilul ăsta m-a frapat, am dat tot ce am putut să îi salvez acea mână”, spune dr. Issa Raid, tată a doi băieți. El și colegii lui au stat 16 ore în sala de operație.

Câteva luni mai târziu, adolescentul a venit și a dat noroc cu medicul care-i salvase mâna.„A fost cea mai mare satisfacție a mea, când a venit copilul și a dat mâna cu mine, mâna pe care am pus-o la loc”. Ochii lui râdeau, povestește medicul.

Redarea încrederii de sine: „M-ai făcut să fiu eu însămi, îmi pierdusem identitatea”

Pe de altă parte, operațiile de augmentare mamară pe care le realizează acum le oferă pacientelor încredere de sine, subliniază medicul. De fiecare dată când o pacientă intră la el în cabinet, dr. Issa Raid o ascultă cel puțin cinci minute, fără întrerupere. „Am un set de întrebări, ca să înțeleg interiorul ei, suferința ei, sau să înțeleg ce dorește ea clar”, spune acesta. Următorul pas este să îi explice pe larg ce presupune această intervenție, ce proceduri implică, dar și ce riscuri are.

În ultima etapă a consultației îi recomandă pacientei anumite dimensiuni și îi dă trei variante de mărimi. „Pacientele se împart în mai multe categorii. Eu încerc să le aduc pe drumul încât să înțeleagă ce au nevoie, ce e potrivit pentru ele, ceea ce e armonios pentru corpul lor”. Spune că are un principiu de lucru: Să-i ofere pacientului ceea ce are nevoie, nu ceea ce vrea.

La controalele de după operație, pacientele radiază, povestește dr. Issa Raid și nu de puține ori, medicul primește mesaje precum: „M-ai făcut să fiu eu însămi, îmi pierdusem identitatea”.

Traumele din spatele neîncrederii de sine

Pacientele cu micromastie (sâni mici) au dorința de a avea sânii mai mari de când au ajuns la pubertate, spune medicul. Acest tip de intervenție este legală după vârsta de 18 ani, însă acesta recomandă ca intervenția să aibă loc după 19-20 de ani, din cauza modificărilor hormonale care apar.

Cazurile a două paciente l-au marcat pe dr. Issa Raid în mod deosebit. Una dintre ele a venit la consultație la vârsta de 17 ani, însoțită de mama ei, ca să afle opinia medicului – dacă sânii mai cresc în mod natural sau nu. Dr. Issa a ascultat-o atent și a aflat că la școală, colegii râd de ea; la mare, se rușinează și poartă bluză cu totul, nu se mai îmbracă în costum de baie; la evenimente, nu se simte bine în rochii, iar din cauza asta nu a mai mers la banchet. Medicul i-a explicat care sunt modificările hormonale și care sunt riscurile intervenției și i-a recomandat să mai aștepte doi ani. La 19 ani, „după ce am făcut operația, pentru ea am fost omul care i-a scos cea mai mare problemă psiho-emoțională din sufletul ei”, spune dr. Issa Raid. 

A doua pacientă care l-a impresionat pe medic a venit la consultație tot când era minoră, la 16 ani. Și acesteia i-a explicat riscurile și a sfătuit-o să se întoarcă peste trei ani. Tânăra s-a întors la vârsta de 22 de ani. În urma intervenției, i-a spus medicului că a reușit în sfârșit să lase în urmă o traumă din adolescență.

Riscurile intervențiilor de augmentare mamară

Cea mai frecventă complicație care poate apărea în urma intervenției de augmentare mamară este contractura capsulară, spune dr. Issa Raid. Corpul uman creează în mod natural o membrană care învelește implantul mamar și care se numește capsulă; în unele cazuri, aceasta devine dură și atunci trebuie automat îndepărtată. Această complicație postoperatorie apare la aproximativ 10-13% din operațiile cu implant mamar, spune medicul.

De aceea, la dr. Issa Raid toate consultațiile pentru pacientele care vor să recurgă la această operație durează o oră și jumătate, timp în care pacienta va afla de la A la Z tot ceea ce implică intervenția, dar și ce se întâmplă preoperator și postoperator. În plus, medicul face o simulare cu mărimile recomandate, pentru ca pacienta să înțeleagă cum va arăta după intervenție. „Acord foarte mare atenție, ca să înțeleagă pe ce drum merge, pentru că este o decizie pe care o face pentru cel puțin 15 ani din viață”. Aproximativ 1% din femei se răzgândesc în urma acestei consultații inițiale, spune medicul. „În general, doamnele își asumă orice ca să fie frumoase”.

Bărbații au început să înțeleagă că medicii chirurgi esteticieni nu se adresează doar femeilor

Însă nu doar femeile dau orice ca să fie frumoase.

La începutul carierei lui, bărbații reprezentau 5% din pacienții lui, iar acum aceștia reprezintă aproximativ 25%, spune medicul. „Înainte era conceptul că plasticianul este doar pentru femei, dar de doi ani încoace, bărbații au început să înțeleagă că și ei au nevoie de aceste tratamente”. Cele mai frecvente operații pe care le fac bărbații sunt blefaroplastia – adică îndepărtarea pielii din pleoapa inferioară sau superioară. Aceștia mai vin și pentru tratarea ridurilor de expresie sau pentru tratamente legate de creșterea părului.

Ce înseamnă frumusețea?

„Eu spun că această meserie, meseria de estetică, a apărut datorită unui obiect care se numește oglindă. Dacă nu era oglinda, nu era meseria noastră. Oglinda este acel obiect care trezește în noi dorința să fim mai bine, să arătăm mai altfel, să vedem altfel fizionomia noastră. Frumos pentru mine înseamnă un aspect care te satisface pe tine, pe pacient, în interior. Când te uiți în oglindă să fii mulțumit, bucuros de ceea ce vezi – asta înseamnă frumos pentru mine”, răspunde dr. Issa Raid.

În chirurgia estetică, tehnologia evoluează extrem de rapid, subliniază medicul. Apar constant tehnici și substanțe de ultimă generație, de aceea e important să fii tot timpul la curent cu noutățile de pe piața internațională, dacă vrei să fii un medic bun. Așa că dr. Issa se documentează continuu, participă la congrese și conferințe și este în contact cu industria medicinei estetice la nivel internațional, pentru a putea aduce în România „tehnici și proceduri noi, substanțe care aduc fericire, bucurie pe chipul pacientelor mele”. „Succesul într-o operație este un punct din care vreau să plec, nu un punct în care vreau să ajung. Așa văd eu lucrurile în tot ceea ce fac”, conchide dr. Issa Raid.

***

Articolul face parte din campania “Știi un medic bun”, un demers MedLife care își propune să portretizeze medicii care fac zi de zi România bine, construind un mâine mai bun. Sunt mii sau poate zeci de mii de medici buni în România, care, dincolo de talent, vocație, experiență, intuiție și abilități, sunt în primul rând OAMENI. 

Medicii MedLife nu sunt doar buni profesioniști, ci și oameni buni, cărora le pasă și care iubesc, la rândul lor, oamenii. Medici pentru care îngrijirea sănătății tale e mai mult decât o profesie, e o chemare.

„Știi un medic bun?”, o campanie MedLife de redescoperire a Încrederii în România.