Mihai Chirica a fost trimis în judecată pentru constituire de grup infracțional organizat. Alți 19 de inculpați vizați, majoritatea angajați la Primăria Iași

Primarul Iașiului, Mihai Chirica, a fost trimis în judecată de către procurorii DIICOT, în dimineața zilei de vineri, 19 aprilie, pentru mai multe acuzații, inclusiv cea de constituire a unui grup infracțional organizat. Anchetatorii au finalizat rechizitoriul în „dosarul Veranda”, anchetă în care edilul a fost pus și sub control judiciar în 2022, în timpul cercetărilor. 

Chirica este vizat astfel de a treia trimitere în judecată, cea din urmă având loc cu două luni înainte de alegerile locale, în cadrul cărora va candida din partea PNL pentru un nou mandat de primar al Iașiului.

Procesul în cazul lui Mihai Chirica vizează alte 19 persoane, majoritatea angajați la Primăria Iași, dar și la firme care activează în domeniul imobiliar. Lista completă a inculpaților este afișată pe portalul instanțelor de judecată. 

Cei 20 sunt acuzați de fraude în urbanism, după ce au permis în 2019 supraetajarea Halei Centrale, centru comercial din centrul Iașiului, în condițiile în care, cu trei ani mai devreme, tot primăria respinsese o astfel de solicitare.

„S-a extins cazul din 2020. Bineînțeles, tot pe probleme de urbanism, același blestem care urmărește de multă vreme situația din Iași. Mi s-a adus calitatea de suspect și apoi cea de inculpat în acest dosar și va trebui să interacționez mai puțin cu Direcția de Urbanism”, a declarat Mihai Chirica, în decembrie 2022, la ieșirea din sediul DIICOT, după aproape 4 ore de audieri.

Prejudiciu de 12 milioane de euro

Între acuzațiile aduse angajaților din Primăria Iași se numără, conform presei locale, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență, uzurparea funcției, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani.

Cercetările asupra funcționarilor din Primărie au fost extinse de către procurori după o serie descinderi făcute în 2019 la sediul firmei M. Chim SRL, societate care a beneficiat de aprobarea extinderii construcției din partea autorităților locale. Procurorii acuză un prejudiciu de 12 milioane de euro la bugetul de stat.

Mihai Chirica a mai fost trimis în judecată în două alte dosare. De unul dintre ele, denumit în presă „dosarul Skoda”, în care era acuzat de abuz în serviciu, a scăpat, după ce judecătorii au constatat că se aplică prescripția răspunderii penale, conform deciziei Curții Constituționale din 2022.

DNA Iași a făcut primele audieri în dosarul Skoda în 2015, fiind stabilit un prejudiciu de peste 500.000 de lei. Mihai Chirica, la momentul respectiv viceprimar, era acuzat alături de fostul primar Gheorghe Nichita și alți trei funcționari publici că au eludat legea pentru a achiziționa patru autoturisme marca Skoda. Fapta s-a petrecut în 2013, când era în vigoare o lege din 2009 dată de Guvernul Boc: autoritățile publice nu aveau voie să cumpere în leasing autoturisme noi.

Bloc cu nouă niveluri în loc de trei

Al treilea dosar în care este trimis în judecată actualul primar al Iașiului, care va candida la un nou mandat peste două luni din partea PNL, vizează tot o speță imobiliară. Alături de trei alți angajați din primărie, a fost trimis în judecată în 2022 în dosarul „Flux”, după ce ar fi aprobat construirea unui bloc de 9 etaje pe un spațiu unde a fost inițial aprobată o construcție de doar două niveluri.

Mihai Chirica e judecat în stare de libertate pentru infracțiunile de complicitate la fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu. În acuzațiile formulate de procurori sunt menționate „foloase necuvenite obținute pentru sine sau altul”. Procurorii au intrat pe fir după ce au fost sesizați de o sursă din interior, descoperind mai multe acte care nu au putut fi justificate.

„Intabularea imobilului în cartea funciară s-ar fi efectuat în baza certificatului de atestare a edificării/extinderii construcţiei, datat 10.10.2018, emis de municipiul Iaşi. Cu privire la certificatul respectiv, din materialul probator administrat în cauză ar fi rezultat existenţa, pe parcursul derulării procedurilor de atestare a construcţiei, a 3 (trei) variante diferite din punct de vedere al conţinutului sau al persoanelor care au semnat certificatul, toate variantele având acelaşi număr de înregistrare şi aceeaşi dată”, au precizat aceștia.

Foto: gds.ro