Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ, marţi, 5 decembrie, propunerea ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul DNA a Mihaielei Iorga Moraru, relatează agenția News.ro.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, fiind înregistrate 1 vot „da” şi 5 voturi „nu”.
Fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion (USR) apreciază că ministurl Alina Gorghiu ar trebui să ţină cont de avizul CSM.
„Îi solicit ministrei Justiţiei să ţină cont de avizele Secţiei pentru procurori a CSM atunci când trimite propunerile pentru ocuparea unor funcţii de conducere în DNA, DIICOT şi PG la preşedintele Iohannis. Acum este cazul doamnei Iorga Moraru, data viitoare poate fi altcineva. Practica fostului ministru Predoiu, de a insista cu propunerile în ciuda avizelor negative ale CSM, şi înţelegerile acestuia cu preşedintele Iohannis ne-au dus în situaţia de a avea, de exemplu, la conducerea DIICOT un procuror vulnerabil, care a şi demisionat ulterior”, a scris, pe Facebook, Stelian Ion.
Potrivit acestuia, „insistenţa cu care au acţionat Predoiu şi Iohannis pentru a nu schimba procedura de numire a procurorilor şefi prin noile legi ale justiţiei şi refuzul de a accepta ca CSM să aibă un aviz conform, nu consultativ, pot ascunde interese politice de a controla justiţia şi a interveni când este cazul”.
Ministra Justiţiei ar trebui să ţină cont de interesul public de a avea o justiţie independentă şi imparţială şi să nu permită, prin nesocotirea unui aviz negativ al CSM, să hrănească suspiciunile privind implicarea politicului în justiţie.
Stelian Ion:
Mihaiela Iorga Moraru a fost trimisă în judecată, în 2018, pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, fiind revocată din funcţia de procuror.
DNA a trimis-o în judecată pe Iorga, acuzată că l-a ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmărit internaţional şi cercetat de DIICOT, pentru a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală a acestuia.
Ulterior, ICCJ a constatat nulitatea rechizitoriului întocmit de DNA şi a exclus toate probele din timpul urmăririi penale.
Ea a fost reîncadrată în funcţie şi a lucrat ulterior la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.
Mihaiela Iorga-Moraru a mai lucrat la DNA în mandatul lui Daniel Morar şi apoi al Laurei Codruţa Kovesi, cu ultima intrând în conflict care s-a lăsat cu procese în instanţă, a notat Agerpres.
În iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcţia de procuror DNA, pe motiv că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte.
La rândul ei, Iorga-Moraru a dat-o pe Kovesi în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susținând că asupra ei s-au făcut presiuni de ordin moral şi emoţional.
Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.
CSM a admis cererea de revocare, iar Mihaiela Iorga-Moraru a fost mutată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, însă nu a stat nicio zi aici, fiind delegată imediat la Parchetul General.
Conflictul dintre cele două a continuat. În februarie 2018, Iorga a acuzat-o pe Kovesi, la Antena3, că a chemat-o în birou şi întrebat-o dacă nu poate urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier. Kovesi a negat că a avut loc o asemenea discuţie.
