Procesul intentat de Nicaragua împotriva Germaniei la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), în care țara din America Centrală acuză Berlinul că a facilitat un „genocid” în Gaza, a venit probabil la îndemnul Rusiei, au declarat oficiali din serviciile de informații și diplomați occidentali, pentru Politico.
O evaluare detaliată a serviciilor secrete occidentale, văzută de publicația de la Bruxelles, a stabilit că Rusia, care are relații strânse cu liderii autoritari din Nicaragua, i-a împins probabil pe aliații lor din Managua să folosească așa-numita Convenție privind genocidul din 1948 pentru a da în judecată Germania la CIJ.
Nicaraguanii „nu au niciun motiv să se implice într-un conflict din cauza Orientului Mijlociu”, a declarat unul dintre ofițerii de informații occidentali.
Nicaragua a fost mult timp un susținător al cauzei palestiniene, dar gestul său împotriva Germaniei, cu care s-a bucurat în mod tradițional de legături amicale, a șocat mulți observatori din Berlin și nu numai. Cu doar o săptămână înainte ca Nicaragua să deschidă procesul împotriva Germaniei, la 1 martie, Ministerul german de Externe a descris relația dintre cele două țări ca fiind o „prietenie strânsă”.
Este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să fi avut un motiv întemeiat să submineze autoritatea CIJ și să îi determine pe aliații săi de lungă durată din Nicaragua să-l ajute, notează Politico.
Cele două țări au o legătură profundă. În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică a sprijinit rebelii sandiniști de stânga, care au răsturnat guvernul nicaraguan în 1979. În ultimii ani, dictatorul nicaraguan Daniel Ortega și-a modelat din ce în ce mai mult regimul autoritar pe cel al Rusiei, inspirându-se în special din legea lui Putin privind „agenții străini”.
În procesul intentat împotriva Germaniei la CIJ, Nicaragua susține că, prin exportul de arme către Israel, Berlinul s-a făcut complice la uciderea civililor din Gaza.
Luna trecută, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că aproximativ 13.000 de militanți palestinieni au fost uciși și a estimat că rata deceselor în rândul civililor este de 1-1,5 pentru fiecare combatant Hamas, după ce Israelul a lansat războiul din Gaza împotriva grupării islamiste, ca răspuns la masacrele din 7 octombrie anul trecut. Autoritățile sanitare locale care funcționează sub conducerea guvernului controlat de Hamas afirmă că peste 34.000 de palestinieni au fost uciși, majoritatea femei și copii.
În ianuarie, Africa de Sud a acuzat Israelul că a comis genocid, într-un proces separat la CIJ. Curtea, într-o hotărâre preliminară, nu a acceptat cererea, deși a avertizat Israelul să se asigure că forțele sale nu comit acte de genocid în timpul campaniei din Gaza.
Având în vedere că instanța de la Haga nu a stabilit că a avut loc un genocid, experții juridici spun că Germania nu poate fi vinovată de complicitate. În plus, nu există niciun precedent în care să fie acuzată o țară terță de vinovăție pentru crime de război comise de o altă țară.
Cu toate acestea, chiar dacă majoritatea specialiștilor în drept consideră că dosarul deschis de Nicaragua este lipsit de temei, acuzația de genocid prezentată în fața celui mai înalt organism judiciar al ONU este o umilință pentru Berlin, mai scrie publicația de la Bruxelles. Crimele împotriva umanității comise de Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sunt cele care au dus la crearea Convenției privind genocidul, iar Berlinul a petrecut decenii încercând să convingă lumea că aderă la cele mai înalte standarde ale drepturilor omului și ale dreptului internațional.
Pentru Putin, care pare să se bucure în mod deosebit de faptul că îi trollează pe germani, umilirea Berlinului ar putea face parte din calcul.
Nicaragua și-a închis ambasada din Berlin la începutul acestei luni, în urma acestui proces. Nici misiunea nicaraguană la Națiunile Unite din New York, nici ambasada sa din Viena, care acoperă acum și problemele cetățenilor din Germania, nu au oferit un punct de vedere, iar Ministerul german de Externe a refuzat să comenteze.
Subminarea instanței
În cazul în care Rusia se află în spatele acestei acțiuni, a existat probabil o motivație mai presantă pentru a pune Germania în boxa acuzaților la CIJ, potrivit evaluării serviciilor de informații: Moscova a vrut încerce să submineze credibilitatea curții în țările occidentale, făcând din aceasta un loc de desfășurare a unor argumente juridice speculative.
Rusia a avut momente dificile la CIJ în ultimii ani. Ucraina a târât Rusia în fața instanței după invazia pe scară largă a Moscovei din februarie 2022. Curtea a dat dreptate Ucrainei, ordonând Moscovei să își „suspende imediat” operațiunile militare, până la pronunțarea deciziei finale.
Rusia a ignorat ordinul – pentru că CIJ nu are capacitatea de a-și pune în aplicare deciziile -, dar hotărârea continuă să irite Moscova, deoarece privează regimul lui Putin de orice pretenție de legitimitate internațională pentru războiul său de agresiune.
Esența argumentului juridic al Ucrainei în acest caz este că justificarea declarată de Rusia pentru invazie – faptul că etnicii ruși din estul Ucrainei au fost „supuși la intimidare și genocid” de către Kiev – a fost o invenție. Folosirea acestei minciuni ca justificare pentru invazie, a susținut Ucraina, a fost în sine o încălcare a Convenției privind genocidul.
Moscova a respins argumentele Ucrainei, susținând că CIJ nu are jurisdicție.
La începutul lunii februarie, cu doar câteva săptămâni înainte ca Nicaragua să își prezinte dosarul împotriva Germaniei, CIJ a respins obiecțiile Moscovei, hotărând că are jurisdicție. Cu toate acestea, nu a emis încă o decizie finală.
Între timp, Moscova se va folosi de cazul Nicaragua împotriva Germaniei și de procesul separat de genocid intentat de Africa de Sud împotriva Israelului pentru a submina legitimitatea Curții și a susține, prin canalele sale de propagandă, că Rusia este victima unui dublu standard, au precizat oficialii occidentali.
„Rusia va spune: «Voi deschideți procese împotriva noastră, dar susțineți Israelul pentru același lucru». Acest lucru subminează autoritatea CIJ”, a declarat unul dintre oficiali.
Foto: Profimedia Images
